joi, 24 noiembrie 2011

The hardest thing for me is to say no, it makes me feel like a bitch

  Intotdeauna am avut impresia ca omul iti cere ajutorul ca sa-l ajuti, nu ca sa spui "nu". Si unde m-a adus asta? De cele mai multe ori in situatia de a nu vrea sa fac ceva si totusi sa zic "Da", fie ca sa nu dezamagesc pe cineva, fie ca sa scap mai repede de rugamintile cu lacrimile de crocodil si urletele de "Ajuta-ma, e ultima oara cand te rog ceva". Si cum poti sa zici nu cand promite ca e ultima oara cand te freaca pe creierasi?


De multe ori nu am refuzat din teama de a nu fi luata drept rautacioasa, egoista, sau sa creada ca o fac cu rea-intentie. De multe ori lucrul respectiv a fost o corvoada, o neplacere, pentru ca spusesem un "Da"fals.

Sa va mai zic si de faptul ca de fiecare data cand ziceam "Nu", aveam apoi un puternic sentiment de mustrare de constiinta si sfarseam prin a zice "Da"? Mai are rost, sau stiti si voi?

 De unde pleaca oare incapacitatea asta de a spune "Nu"? Din slabiciune sa fie oare? Din tendinta de a ne simti vinovati mai ales atunci cand nu suntem si a arunca toata vina asupra noastra? Cred ca si asta e tot slabiciune...

Si ar mai fi inca ceva:  O lectie care practic acum mi-o predau mai mult mie (desi s-ar putea sa va fie folositoare multora dintre voi care cititi acum): Cand spui NU, NU sa fie. Nu exista "NU, dar"...Fara compromisuri, viata-i scurta! Ma indoiesc ca sunt singura care a ramas intr-o relatie de dragul iubirii, al amintirilor si asa mai departe si cu atat mai mult din cauza vesnicei fraze "O sa fie bine!". Dar poate ar trebui, dragilor, sa fim un pic mai egoisti! Fericirea noastra trebuie sa fie pe primul loc. Stiu ca e greu sa realizezi si cu atat mai mult sa accepti ca happy end-ul imaginat s-a dus naibii, dar cand zambesti mai rar decat plangi, poate semne serioase de intrebare ar trebui sa apara, nu?

 Eu am spus doi de "NU"ieri si azi. Am luat doua decizii importante care sper sa-mi aduca linistea. Sa speram ca va fi asa cum mi-am propus. Daca maine nu o sa fiu iarasi slaba...

Nu e asa greu, NU? 

12 comentarii:

miha.ela spunea...

cand mi se cere ajutorul in general, raspund cu "depinde", vreau sa aud care ii treaba si apoi ma bag sau nu.
cu totii avem scapari..

in dragoste am fost mai categorica, daca mie nu mi-e bine e clar ca nici "noua" nu, si invers, pai nu ?
si nu e vorba de egoism, o data ce se rupe echilibru si nu exista remediu ori cale de intoarcere, nu mai exista pace..

Iustinel spunea...

Asta e postul ca sa-mi arati ca ai vrut sa ma ajuti aseara, nu ca ai raspuns din "nevoie"? :))

Glumesc.

Eu merg pe premiza: Daca pot, cu cea mai mare placere :)

Felicia spunea...

Normal ca nu e greu. Daca nu poti sa ajuti pe cineva, sau chiar nu vrei, de ce sa-l minti?

Pinkat spunea...

:). Ma regasesc in ce ai spus tu, insa vreau sa cred ca noi cei care spunem mereu "da" nu suntem slabi, suntem un fel de "editie limitata" si cu totii stim ca astea-s cele mai cautate ;)) :)).

http://pinkatconceptstore.blogspot.com

Dandelion spunea...

si eu am impresia ca trbuie sa fiu pe placul tuturor si mi-e destul de greu sa spun un"nu"convingator.

Iustinel spunea...

Tanti, vezi ca ai o leapsa de la mine. Am observat ca oricum ai lipsa de inspirati(ori timp) :P

Miss Soare spunea...

@miha.ela-asa este! e mai bine asa...

Miss Soare spunea...

@iustin-hahahahha, iustine!fix din cauza ta l-am scris!

Miss Soare spunea...

@felicia-asa e, dar cateodata te simti obligat...

Miss Soare spunea...

@pinkat-in primul rand bine ai venit si sper sa revii...

Miss Soare spunea...

@dandelion-eu am trecut peste!:d awww, de cand nu te-am mai vazut pe-aici...hm, ma parasii!

Miss Soare spunea...

@iustinel-sisi, merci, o sa o fac!!:*