duminică, 6 mai 2012

Optimist vs. pesimist

Nu de putine ori m-am intrebat: Optimismul si pesmismul sunt programate genetic, sau le dobandesti pe drumul existentei?


"Daca vrei sa fii fericit, nu ai nicio scuza ca nu esti!"


Se pare ca sintagma preferata a pesimistului e "Nu sunt pesimist, sunt realist!". Gresit, esti pesimist pana la mama dracu, faci cele mai naspa scenarii ever si mai ai si mania persecutiei, crezi ca toate cele naspa pica pe umerii tai zvelti. Eu? Eu sunt cea mai optimista persoana pe care o cunosc (si cunosc MULTI oameni!)

Nu-mi plac (si din pacate cunosc multi oameni) care sunt "addicted"de drama, de nefericire si care se plang in permanenta cat de trista si nasoala e viata lor. Parerea mea? Asta se numeste nevoie de atentie!!! Asta se numeste disperarea aia de a fi compatimit. Daca chiar traiesti o drama si esti mega-trist stai acolo si te jelesti, nu te duci tu frumusel la cafele sa te plangi tuturor. Si asta-mi ridica intrebarea: Cat dracu poti sa te jelesti? Caaaaat??? Da, jelesti, iti iei timpul necesar sa "move on"si dupa te intorci la fericire.

Fericire, eu nu o sa te parasesc niciodata! Chiar daca tu ma mai lasi balta, eu ma tin scai de tine!!!:)

Un comentariu:

Pumpkin Pie spunea...

Eu sunt destul de optimistă, dar îmi pierd prea repede speranţa.