marți, 19 ianuarie 2010

no title

Mi'a spus cineva odată , aşa: ""Tu ai nevoie să iţi faci destinul singură , nu e genul tău să ţi se ofere, tu trebuie să hotărăşti singură ce iei, şi să iei."" O altă persoană dragă mi'a zis aşa "Fiecare drum care duce la fericire, e unic.", şi tot aceaşi persoană mi'a zis că magia e grea atunci când crezi doar in ea, şi că destinul trebuie ALES, nu ACCEPTAT.
Nu pricep ce mi se intamplă, parcă sunt pe altă lume, parcă nu mai ştiu să apreciez nimic, sau poate nu eu sunt cea care apreciază prea puţin. Poate defapt habar nu am să trăiesc viaţa asta, sau poate de multe ori, ea e cea nedreaptă. Poate că de multe ori pun prea mult suflet, şi ajung să vărs lacrimi amare, amare de tot. Am fumat în mai puţin de o oră aproape un pachet de ţigări, şi am un nod in gât şi parcă aş plânge într'una.
La naiba, ce e cu mine? Ce am păţit? Ce se intâmplă, defapt?


Cristinique

Un comentariu:

Danube Daughter spunea...

Nodul in gat e de la tigari- vezi ca poti sa te imbolnavesti naspa cu asa mult fumat in asa putin timp. Si vezi ca-ti dauneaza la voce-si o sa-ti para rau pe scena la actorie cand n-o sa mai poti spune lucrurile cu aceeasi tarie ca iti cade vocea pe jos.
Nimeni nu stie sa traiasca viata, sa stii...facem si noi ce putem, cum putem, cum am fost invatati, cum am dorit sa invatam despre viata cand am crescut... si da, drumul trebuie ales, dar si acceptat ca fiind cel ales.

O seara faina,si nu mai fii asa trista.