joi, 16 decembrie 2010

Scrisoare catre mine/ coulda, woulda, shoulda

Dragă eu, (o formula mai de rahat nu ştiu dacă exista. Whatever, să continuăm )

 M-am uitat azi la tine, în oglindă şi îmi place de tine. Ochii ăia mari sunt tot acolo (da, ăsta e un atu, toţi sunt în limbă după ochii tăi), buzele la fel. Dar tu parcă te-ai schimbat. 

 Nu mai accepţi jumătăţi de măsură, spui (uneori cam brutal) tot ce-ţi trece prin cap, fără să te intereseze cât de tare ar putea durea adevărul. Şi asta pentru că odată te-a durut şi pe tine adevărul. Eşti diplomată atunci când trebuie (adică atunci când tre să obţii ceva. Şi partea bună e că obţii).  

 Eşti norocoasă că ai oamenii pe care-i ai lângă tine. Şi eşti şi mai norocoasă că ai reuşit să-i îndepărtezi pe cei cărora nu le pasă. Şi că oamenii de lângă tine te acceptă aşa cum eşti, chiar dacă uneori eşti nesuferită şi n-ai chef, chiar dacă uneori eşti dificilă. Iar tu poate nu-i apreciezi atât de mult pe cât ar merita. Schimbă asta, până nu pierzi.

 Nu contează că uneori te simţi singură şi URĂŞTI să-ţi umpli golul cu ...resturi şi vrei doar oamenii pe care-i iubeşti. Încearcă să ai răbdare să cunoşti oamenii... toţi merită o şansă şi de la toţi ai ceva bun de învăţat.

 Da, Cristina, tu nu ai răbdare!!! Nu aştepţi. Eu credeam că până la vârsta asta ai învăţat că lucrurile bune vin când nu te aştepţi. Nu le forţa!

Cu toate astea, cred că ai dat de suficiente ori cu capul de sus ca să realizezi că oamenii care vor să fie lângă tine vor veni la geam dacă-i goneşti de la uşă (la figurat, proasto!). Şi nu le mai căuta scuze. Un om care te iubeşte nu poate avea nicio scuză că n-a luptat. 

 Ai încredere în tine şi cască bine ochii, fraiero, când alegi oamenii de lângă tine. E bine să avem grija de ceea ce luăm cu noi în viaţă. Nu avem timp pentru minciuni, sentimente rănite, bocete şi lacrimi. Nu e timp...

 Nu obosi niciodată, rămâi aşa cum eşti, cu zâmbetul pe buze... Ochii mari nu arată frumos în lacrimi... Şi crede în oameni...

 Tot aia (dar schimbată niţel),
 Cristina.

10 comentarii:

chris spunea...

ce coincidenta si pe mine ma cheama Cristina..si eu ma iubeam azi dimineata..inca ma iubesc..cu ochii mei,nu's asa mari,nu inteleg de ce toti spun ca sunt faini..dar na..iar in mare parte..zici k mi-ai scris mie:))

Danube Daughter spunea...

buna idee cu scrisoarea...am sa incerc si eu!

Miuri spunea...

thumbs up! imi place

Miss Sunshine spunea...

@chris- ma bucur ca se regaseste cineva in randurile mele...

Miss Sunshine spunea...

@danube daughter- incearca, te ajuta la self-esteem:)):*

Miss Sunshine spunea...

@miuri- thank you!!!:*

Sugar Queen spunea...

Mi-ai dai o idee. Cred că am să îmi fac jurnal. Cu scris de mână, deşi nu-mi place cum scriu :D, de data asta cred că am să încerc să-mi fac.

Miss Sunshine spunea...

@sugar queen- asta vroiam si eu sa fac, dar m-am razgandit in ideea ca nu vreau sa neglijez blogul, care atunci cand va ajunge la sfarsit va fi printat si indosariat...:)

mazgalica spunea...

Dragă tu,
Îmi place că spui lucrurilor pe nume, fără ocolişuri dar în acelaşi timp blând.
Te priveşti pe tine şi vezi că te-ai maturizat deci asta e de bine, dar totodată ai păstrat simţul umorului pe care-l foloseşti atunci când trebuie.
Din rândurile tale deduc că ai încredere în tine, fără a-ţi crea imaginea unei fete îngâmfate.
Bravo! Continuă pe acest drum şi o să te iubeşti şi mai mult pentru ceea ce eşti :)

Miss Sunshine spunea...

@mazgalica-multumesc mult:)