miercuri, 27 iulie 2011

E gelozia o dovadă de dragoste?

În zilele noastre, gelozia (chiar și ea dusă la extrem)este o trăire, o emoție normală, care este firesc s-apară. De acord până aici! Dar încercând să vorbesc cu mai multe persoane despre asta, pentru a vedea și alte păreri și a reuși să scriu despre topicul ăsta, m-am izbit de răspunsuri precum: ”Dacă n-ar fi gelos, nu m-ar iubi”sau ”Gelozia e o dovadă de dragoste”. Așa să fie oare?

 E o dovadă de dragoste când e gelos atunci când te vede vorbind cu un coleg?Vorbind de fapt e mult spus, ci doar schimbând banalități. E o dovadă de dragoste atunci când îți verifică sim-ul telefonului (sms-uri, agendă)sau mail-ul? Eu zic că nu. E doar o dovadă de nesiguranță din partea persoanei geloase, semn că nu are încredere-n calitățile tale și are o permanentă teamă de-a nu găsi calități mai...interesante la un altul sau la o alta.

 Explicația geloziei?Părerea mea este că provine din copilărie.Abuzurile, traumele pot fi o cauză. Insinuarea permanentă de unii sau de alții către persoana respectivă că nu e bun de nimic, că nu are aia, că e gras, că e slab și așa mai departe. Lucruri care toate duc la complexe de inferioritate. Bineînțeles, aici părinții poartă o mare parte de vină, făcându-și copilul să se simtă inferior. Dar nu numai părinții: ci și educatori, învățători, profesori, pot crea astfel de complexe cu ușurință asupra unui copil sau chiar adolescent.

 Persoanele geloase chiar dacă NU au rivali, vor încerca să și-i găsească. Fie ei și imaginari. Colegul tău de muncă, șeful, vecinul de la 3, care deși doar îți zâmbește și te salută politicos e bănuit. Întrebările precum ”Unde ai fost?”, ”Cu cine ai fost?”și alte interogatorii vor fi la ordinea zilei. Poate ajungi la un moment dat să te întrebi: ”OARE E VINA MEA?”. Nu, nu e vina ta. De vină nu sunt acțiunile tale (că vorbești cu cineva, că ai prieteni, ș.a.m.d)ci boala geloziei. Sigur, îți va explica că o relație de prietenie nu poate exista între-un bărbat și o femeie.

Eu sfătuiesc femeile care au problema asta, dar și bărbații a discuta cu persoana respectivă să realizeze DE UNDE pleacă problema asta. Dacă crezi că ai suferit destul...ești liber/ă să pleci! Ești responsabil/ă de viitorul tău!

6 comentarii:

Anonim spunea...

Ma bucur ca ai pus la dezbatere acest subiect destul de controversat:"GELOZIA".Am sa iti impartasesc si eu una dintr.e experientele mele.Intotdeauna am crezut despre mine ca sunt o persoana care nu poate fi geloasa,dar in timp am observat ca ma insel.Cea ce am dedus din experienta mea este acea ca ori ce om este gelos.Insa nu sunt partial deacord cu cea ce ai spus despre rolul famililiei in legatura cu gelozia...sunt deacord ca familia si in acelasi timp societatea este stalpul de susutinere a unui tanar adolescent insa el este singurul "comandant" suprem al vieti....si singurul in masura sa ia decizi,de acea noii trebuie sa avem ceva ce se numeste"RESPECT DE SINE".In cazul in care acest lucru lipseste nu poate face nimeni nimic pentru el.REvenind la gelozie.aceasta asa cum ai afirmat si tu poate fi "de mai multe feluri" in cele mai rele cazurii duse pana la extrem,insa trebuie sa recunostem ca gelozia face parte din noi...din compozitia noastra toti o avem dar sub diferite "grade"...Uni asociaza gelozia cu dragoste cea ce este gresit...aceasta poate fi pe mai multe planuri.Poti fi gelos atat pe iubitul/a, cat si ep cel mai bun prieten/a dar si coleg,frate,sora,sef,vecin etc.Aceasta este parerea mea in legatura cu gelozia,sper ca nu am suparat pe nimeni sau deranjat cu cele spuse.Tin sa te felicit pentru acest post superb,multa bafta .

Felicia spunea...

Sincer eu nu as vedea o dovada de iubire cand respectivul imi sufla in ceafa, ma suna din 10 in 10 minute sa vas unde sunt si cu cine sunt. Daca ar aface chestiile astea, inseamna ca nu are incredere in mine. Si asta cu gelozia mi se pare o faza, asa de 16 - 17 ani. Adica tu nu ai ceva mai bun de facut decat sa te gandesti ce face iubi?

Mary spunea...

La fel ca si tine cred ca gelozia porneste datorita faptului ca acea persoana are complexe de inferioritate... si de aici incepe povestea.Daca ajunge sa fie implicata intr-o relatie are tendinta de a incerca sa posede cealalta persoana,aceasta posesie fiind defapt refularea propriilor neimpliniri si a nesigurantei.

Cristina Cioba spunea...

@bine spus-gigel;):)

Cristina Cioba spunea...

@felicia-exaaact!!!

Cristina Cioba spunea...

@mary-:)cred ca asta e o sursa f importanta de unde poate proveni-nesiguranta fata de propria persoana...