joi, 1 decembrie 2011

De-aia...ca unii are si unii n-are

Nu reuşesc încă să-mi dau seama dacă mi s-a întâmplat cel mai bun sau cel mai rău lucru vreodată. Însă am înţeles nişte lucruri
  •  Degeaba îi explici ce te doare sau ce crezi tu că ar fi mai bine să, unui om care NU te iubeşte şi căruia NU îi pasă de tine.
  • Degeaba te pui şi-n cap şi urli să înţeleagă în faţa unui om care crede că doar ALŢII greşesc şi el niciodată. Nu te va auzi.
  • Dacă afli ce fel de om este, TU eşti vinovat că ai căutat, dacă nu te interesai, NU aflai, deci prin urmare NU te durea. Păi dacă te apuci să afli adevărul, ţi-l asumi nu?
  • Câteodată e mai bine să-ţi asumi adevărul. Să îl iei aşa cum este şi să înţelegi că nu mereu se poate. Acum nu s-a putut. Dar nu sta acolo şi nu-mi arunca în faţă ca din vina MEA. Că nu e vina mea. Vina mea e probabil faptul că nu am pus capăt DEMULT!
  •  Dacă accepţi mizerii din partea oricui, le vei primi în continuare.
  • Decizia asta era una care mă păştea de mult însă doar am avut curajul să o iau. Cred că e de ajuns.
  •  Degeaba te aştepţi de la un om care nu oferă nimic, să vină ziua în care îţi oferă ceva. Nu-ţi va oferi, te-a obişnuit deja cu puţin, deci probabil ar trebui să nu mai ceri, aşa-i?

Ce pot spune acum cu siguranţă? Îmi merit soartă cu vârf şi îndesat. Pentru că am fost o gâscă proastă. Proastă, oarbă şi slabă care nu a ştiut să pună punctul pe I şi să renunţe la lucrurile care i-au făcut rău în momentul ăla. Proastă, oarbă şi slabă care a crezut că iubirea învinge orice. Sigur că învinge, dar atunci când vine din ambele părţi.

Şi uite aşa am greşit de două ori: Prima oară am închis ochii în faţa realităţii care strigă şi a doua oară când mi-am innecat ochii în lacrimi. Să-mi fie ruşine. Mi-e aşa de ruşine de mine, de nu am cuvinte să vă explic.

 Am negat că realitatea e cea pe care o vedeam eu (adică cea corectă!).

Sooner or later we have to puţ aside our denial and face the world, head on, guns blazing... Denial. It's not just a river în Egypt. It's a freakin' ocean. Şo how do you keep from drowning în it? (G.A)

 Şi până la urmă, nu eu am pierdut, şi până la urmă toate se plătesc în viaţa asta. Şi când mă duc să izbutesc pe propriile mele picioare nu mă întreabă nici dracu dacă adorm în braţele unui mincinos sau nu.

 Nimeni nu merită să fie minţit, trădat ca apoi să ierte. Am dreptate, sau nu am?

7 comentarii:

Danube Daughter spunea...

Postul asta a fost pt mine... la momentul potrivit. multumesc...

scherbatsky spunea...

ai, ai. de multe ori ne complacem in situatie; ne agatam de orice speranta ca se va produce schimbarea. suntem constienti ca oamenii se schimba doar de haine, dar tot speram, si speram. uneori am impresia ca suntem setati sa comitem aceleasi greseli, de nenumarate ori, cu aceeasi persoana

Piszo spunea...

Greselile din viata (indiferent ca sunt in dragoste, cariera, vise sau pur si simplu de zi cu zi) te conduc catre o cale in a face ceva bun din tine.

Atata timp cand nu le repeti, ai o scuza buna: n-ai crezut pana nu ai simtit pe pielea ta. Daca le repeti nu mai este o greseala, este ceva constient.

Ai incredere in tine si nu te opri in lucruri care nu-si merita atentia ta si mai ales suferinta. Esti o fata puternica, si prin asta ma refer in principal, la curajul tau de a-ti lua viata in maini.

Nu ai voie sa fi trista, tu trebuie sa fii puternica si cu mintea libera pentru noul drum si noua experienta care te asteapta acolo !!

Iti vorbesc din experienta si iti spun ca lucrurile bune vin cand nu te astepti !!

Sa ai grija de tine, iubita mea, si sa ne sfatuim cu bine in continuare. Pupici !

Blonde Kitten spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
tigara electronica spunea...

ai caramba, si eu m-am identificat cu postul tot 110% cam asa e,uneori trebuie sa renuntam la iluziile in care am trait atata vreme..the bubble breaks once in a while !!

asbb spunea...

pfai :) postarea asta e fix ce aveam nevoie..si eo am gresit la fel ca tine..si inca mai plang...da imi trece!in viata toate se platesc..o sa vina si vremea noastra cand zambim :) ..

Anonim spunea...

uneori nu trece ... uneori doare si dupa ani de zile ...