luni, 12 martie 2012

AZI NU

Obisnuiam sa plang si sa ma plang din fiecare cacat. Cu fiecare vorba spusa aiurea sau acuzatii curgeau inevitabil si lacrimile. Erau la pachet.

Cand eram la pamant tot ce stiam sa fac era sa ma plang, cat de prost imi merge, cat de bine ar fi putut sa fie si ce viata de cacat am. Si-mi placea. Imi placea sa ma plang asa, cu prietenii, se mai plangeau si ei, ma mai plangeam si eu si sfarseam prin a face haz de necaz aiurea.

Cand am venit aici am inteles ca adevaratele probleme nu erau cele din clasa a 12a cand nu aveam timp de nimic. Si de asemeni am inteles ca viata nu e asa cum o stiam eu. Nu ma plang. Niciodata, slava Domnului, nu am avut o viata grea. Ba din contra.

Inainte sa vin aici la gatit eram "un geniu", stiam sa fac 5 feluri de mancare si 4 congelate. Cu spalatul rufelor de asemeni nu eram vreo figura speciala, pentru ca nu le faceam. Bineinteles, oricine stie sa gateasca un minim, si oricine ajunge la concluzia ca "nevoia te invata". Pentru ca asa e. Atunci cand te prinzi ca daca nu speli nu ai rufe curate si daca nu gatesti nu ai ce manca, prinzi un talent nemasurabil, mai ceva ca Jamie Oliver, il faci p-ala sa-i fie rusine cu retetele lui simple.

In viata mea nu cumparasem detergent, odorizant, produse de curatat, bureti de vase. Acum le cumpar si pe-astea si parca nu-mi vine a crede.

Credeam ca viata la 3000 de km e frumoasa, roz si stai pe un norisor pufos tu si cu fericire tale inimaginabile. Asta isi doreste probabil orice "copil", sa plece cat mai departe de casa, pentru a isi construi o viata pe "propriile picioare". Doar ca "propriile picioare"adeseori sunt niste betze, nici pe departe suficient de solide pentru a iti construi o calatorie fara cazaturi, doar ca suficient de puternice pentru a se regenera, a te ridica si a iti continua calatoria.

Nu locuisem niciodata singura, insa imi doream foarte mult. Acum am inteles ca sa locuiesti singura (ma rog, cu o colega de apartament), dar cu propria camera unde nu te deranjeaza nimeni e vreo fericire nemasurata asa cum ar crede orice adolescent. Grea viata fara Teveu. Hehe.

Si cu toate astea sunt mandra de mine. Sigur, am facut greseli si fac in continuare garla, Maria ta. Cine nu a facut si nu face, sa arunce piatra.

Cateva reguli simple:

  • Daca nu poti sa spui ceva dragut, mai bine taci
  • "Doar cei care sunt suficient de nebuni incat sa creada ca pot schimba lumea, o si fac"
  • Good things come for those who wait
  • Nothing tastes as good as skinny feels
  • Cu cat mai repede de deadline ai lucrurile gata, cu atat mai implinit si satisfacut te simti
  • Nu te plange. Daca te plangi si-asa nu rezolvi nimic. Si de prea putine ori te face sa te simti mai bine.
Ma simt bine, pentru ca fac ceva. Mereu. Daca stai degeaba, lucrurile sunt naspa. Naspa rau. Cred c-am invatat sa am rabdare....

11 comentarii:

Danube Daughter spunea...

Well, you are very much a strong girl, darling. Ma bucur ca esti mandra de tine, asa si trebuie, pentru ca te cresti in fiecare zi pe drumul pe care il alegi si e tare frumos cum te dezvolti. You have my respect and admiration. Hugs!

morphine spunea...

Iti recomand cu drag Internet exploreul si http://tvonline.isfree.org :)))

Puck spunea...

știi care-i faza ce-a mai interesantă? că nu gătești ce spune mama sau dr Oetker ci ești deschisă pentru experiment. s-a întimplat să nu am decît varză și paste..păi n-am făcut eu paste cu varză..eee o fo tare bun, ori eu eram flîmîndă:d..dar viața independență e infinit de plăcută în pofida tuturor dorurilor:D

Miss S spunea...

@danube=merci mult de tot:*

Miss S spunea...

@morphine-stiam si eu iti dai seama, doar ca nu ai voie sa te uiti la nimic live streaming..in timp real, ci doar inregistrari:(

Miss S spunea...

@puck-paste cu varza?nu suan rau deloc:)) azi am facut paste cu usturoi si herbs, si cu omleta cu porumb, branza si sunca..te-am batut, nu?:)))) si tu locuiesti singurica?unde?

Puck spunea...

Miss S, n-am trăit eu singurică în viață, am avut mereu niște individualități de suportat, dar nu am fost acasă în familie, aici e toată plăcerea...anu ăsta am niște fete de aur, slavă Domnului și stau în Chișinău...da eu sunt țărancă get-beget, de aia și-mi pare libertatea miere...da, cu omleta cu porumb m-ai bătut, că eu am făcut-o azi dimineață cu crenvurști..da s-au schimbat vremurile, tre să recunosc. în anul I mincam pe vineri, pîine cu morcov...

Catalin spunea...

imi place blogul.. cred ca o sa'l citesc mai des! sa traiasca blogatu.

Miss S spunea...

@puck-oricum ai fi, chiar iti apreciez gandirea:) sincer

Miss S spunea...

@catalin-bine ai venit:) merci din suflet pt aprecieri:)

Puck spunea...

păi dacă sunt țărancă asta nu înseamnă că-s țărancă...chiar mai mult, ăia din provincie vin cu o altă sensibilitate, mai naivă cred, decît orășenii...să fii țărancă în sensibilitate nu e o insultă...e mai grav cînd ești țărancă în gîndire...moldovenii știu mai bine chestia asta