vineri, 24 august 2012

Prezumtia de nevinovatie

Ni s-a intamplat tuturor sa auzim sau mai cu seama, sa spunem cuvinte precum "Eu nu am avut NICIO vina". Mbun, oamenii se cearta, oamenii se mai si bat (educatia primita are multe de spus aici!), arunca vorbe urate, isi fac rau total gratuit, se barfesc (pentru cele doua din urma n-are nicio importanta ca nu se cunosc, observ)

Dar ideea e urmatoarea: Niciodata, dar absolut niciodata nu este DOAR o parte vinovata. De fiecare data si cealalta parte are macar 10% de vina, fie ea un cuvant, o reactie, un gest necugetat, o jignire gratuita, samd. Pe acest principiu de fiecare data cand ma simt complet nevinovata, ma gandesc ce as fi putut face ca lucrurile sa nu iasa in acest fel, de obicei si gasesc o parte de vina (v-am spus eu ca nu poti fi complet nevinovat niciodata) si daca este cazul imi cer scuze.

Insa, asa cum sunt eu o fata foarte simpatica si am o chestie numita constiinta, de cele mai multe ori ma simt complet VINOVATA, imi dau seama ca nu e chiar asa, de fiecare data exista o vina si de partea cealalta a baricadei, pe principiu orice actiune are si o reactiune.

De altfel, cel mai comun exemplu este in relatii: "Ne-am despartit doar din vina lui/ei". Ei, ma scuzati, eu nu cumpar gogoasa asta. Nu exista.

Voi credeti in "complet vinovat"?

Un comentariu:

Lost in Amsterdam spunea...

Clar nu, mereu ambele parti gresesc cu ceva, no matter what. Dar exista si lucrul acela numit, Orgoliu! :))