vineri, 20 mai 2011

Lie to me, baby sau cum recunoaștem mincinoșii part one

Cum am terminat și Greys anatomy și vroiam să mă uit la un serial nou, am zis să dau o șansă serialului Lie to me.

Pentru cei care nu știți despre ce e vorba: Personajul principal se numește Cal Lightman, care ajutat de colega sa Gillian Foster, detectează rapid minciunile oamenilor după microexpresiile și limbajul corpului.

Call și Gillian o angajează și pe Torres, o latino-americană foaaarte mișto, din punctul meu de vedere, care are un talent nativ. În fiecare episod ei rezolvă fel și fel de cazuri.

Personajul principal, din câte am înțeles, este bazat pe Paul Ekman, un specialist în citirea limbajului corpului și a expresiilor faciale.

CUM RECUNOAȘTEM MINCINOȘII?

Este foarte interesant și totodată realist, sunt cazuri concrete din viața reală. Observăm și noi adesea la oamenii care mint faptul că tind să ducă mâna la gură sau la nas, să bălăngăne piciorul, sau că dau răspunsuri foarte prompte la întrebări, fără să evite contactul vizual, privindu-te în ochi pentru a afla dacă a fost crezut sau nu. Pe când, atunci când nu mințim evităm eye contact-ul pentru a ne putea gândi la răspuns.

De asemenea, oamenii care mint vor schița fel și fel de expresii faciale, în funcție de lucruri pe care le spui: frica, furie și așa mai departe. Și gesturi de tipul: strângerea pumnului sau a degetelor te dau de gol.

Dacă realizezi că minte, încearcă să schimbi subiectul și vei vedea o senzație de ușurare pe fața sa. E un semn clar că tocmai mințise.

Cercetătorii spun, de asemeni, că avem tendința ca atunci când mințim să ne uităm în stânga jos. Bineînțeles că și dacă încearcă să fie prea convingător poate minți.

Tot în acest serial s-a pus problema că detectoarele de minciuni sunt foarte nesigure. Concret, sentimentul de neliniște și the rush of adrenaline nu apare doar atunci când ești vinovat ci și în alte contexte, spre exemplu excitație sexuală. S-a demonstrat asta, aducându-i cel interogat o tipă foarte hot care i-a pus întrebări simple de genul ”Lucrezi în locul X?”, ”Ești brunet?”, el răspunse cu ”Da” și deși era adevărat, la detector a ieșit fals.

Citisem într-un studiu, și am și regăsit acest lucru în serial, că microexpresiile sunt aceleași pentru toată lumea. Drept dovadă, s-au arătat poze cu sentimentul de frică, furie, rușine pe diverse persoane. Sunt ACELEAȘI!

Iar atunci când spunem ceva ce nici noi nu credem, avem tendința să batem în retragere, să facem câțiva pași în spate.

Recomand cu căldură serialul. Așa-i mai demascăm pe mincinoși.

PS-Sorry, I am not Rihanna, I don t love the way you lie!


PS2- Voi scoate tips&tricks pentru recunoașterea mincinoșilor și voi posta în continuare acțiunile care-i demaschează, în posturi viitoare. Ce părere aveți?

Ceva pentru voi și aviz anonimilor!

Am primit premiul pentru Stylish blogger de la Iulia, mulțumesc sweetheart:*!

Premiul merge mai departe laaaa:


Trecând peste asta, astăzi mi s-a făcut cea mai bună caracterizare ever: ”Cristina, tu ești ca o tombolă. Niciodată nu știi ce câștigi, sau daCĂ CÂștigi ceva

Și să mă explic de ce am accentuat la ”dacă câștigi”. După cum știam deja și probabil mulți dintre voi știți forma ”dacă câștig” și muuuulte altele, nu sunt considerate cacofonii și nu deranjează nicicum la sonoritate și așa mai departe. Însă, s-a trezit un anonim (oare de ce e anonim micul meu frustrat?) care să-mi lase un comment să sugereze că sunt analfabetă, datorită faptului că am scris ”dacă câștigi”.Ca să fiu sigură, am întrebat-o azi pe profesoara mea de română, profesor de valoare, cu doctorat și un adevărat om și mi-a confirmat ceea ce știam deja.Nu mă agit, sau nu încerc să demonstrez nimic, însă de acum comentariile anonime nu vor mai fi aprobate (nu le voi interzice, însă, deoarece am un număr mare de prieteni care-mi comentează blogul și nu au cont de google și comentează cu opțiunea anonim, semnându-se la sfârșit). Așa că dacă ai ceva de zis, asumă-ți o identitate sau revarsă-ți frustrările de doi bani în altă parte. Și cu atât mai mult, nu veni tocmai la mine cu acuze cum că nu aș scrie corect în limba română, pentru că o să-mi stârnești râsul, sau cel mult, dacă oi fi mai sensibilă în ziua aia, îmi stârnești milă. Atât. Și bineînțeles, îți demonstrezi statutul de idiot patentat care trăiește din a-i ataca pe alții, neasumat, of course, că e mai...cool.
Back off, bitch!!!

joi, 19 mai 2011

Constatare!

Hello sweets!!!

Nu știu dacă aveați idee, dar cei de-a 12a și de a 8a au dat în toată țara simulare la lb.română. Bla bla bla, subiect ok, la partea III romanul obiectiv (adicătelea orice în afară de Ultima noapte a lui Petrescu)

Am luat 9.50! Cea mai nare notă!:D

Constatare? I am so damn good! Trebuia să mă laud, na!

Dragii mei anonimi, țin să vă zic că vă aștept cu drag comentariile cel puțin la fel de idioate cum sunteți voi. Vă pup, sweethearts!:D

miercuri, 18 mai 2011

Să vă fie rușine

Deși mulți o să râdă la faza asta, eu am foarte mult bun simț (da, ok, sunt o scârbă în muuulte din cazuri), mai ales când vine vorba de nesimțiți și de oamenii care mă leagă ceva. Da, mi-e rușine să le zic vezi că nu știu ce, sau că ai sărit calul și înghit cam multe.

Bine, nu o mai lungesc:

Categoria 1. Nespălații

Eu înțeleg că nu te speli de fel, că săpunul, pasta, periuța de dinți și apa nu sunt tocmai prietenii tăi, ci doar așa, vă întâlniți ocazional. Dar atunci când mergi într-un loc unde-s mulți oameni care mai trebuie și să se apropie de tine (nu neapărat din plăcere, ci pentru că așa o cere conjunctura), te implor, spală-te, nu suntem obligați să-ți mirosim ție duhorile, seriously!!!

Și uite-așa mi s-a întors mie stomacul pe dos...

Categoria 2. Ipocriții

Dacă vrei să fii o scârbă, haide, fii. Să vedem cine e mai scârbă, putem juca jocul ăsta. Însă nu știu dacă câștigi ceva. Mă rog, whatever. Dar te rog din suflet, oricine ai fi tu, nu fă pe mielușelul până obții ceva ca apoi să îți arăți colții.

Urăsc ipocrizia. Zi-mi în față ce-ai de zis, nu te linguși.

Și mie?? Mie să-mi fie rușine că cedez la șantaj emoțional de cea mai joasă speță! Și să le fie rușine și altora care apelează la ”Eu câte-am făcut pentru tine”. Bleah!

Și uite-așa mi s-a întors stomacul azi...a doua oară...

Și încă una de-asta și mă duc să vomit, binepa!

marți, 17 mai 2011

Fericiţi cei cu adevărat nesimţiţi

Există două categorii de oameni:

Cei care te lasă să intri la cabina de probă cu toate că erau înaintea ta, doar pentru că tu ai doar o bluziță și respectiva persoană are mai multe articole. Cei care când te văd că nu-ți găsești bricheta îți înmânează un foc fără să-l ceri. Cei care te văd într-un club aglomerat și îmbâcsit că ți-ai pierdut cercelul și-l caută împreună cu tine la lumina slabă a unui rahat de telefon. Cei care îți pun băutură în pahar când văd că ți s-a terminat. Cei care au grijă de lucrurile pe care li le-ai împrumutat. Cei care nu uită de tine și te întreabă ce faci și chiar vor să știe!!!

Și... nesimțiții. Ăia care se fac că plouă în loc să te salute, de parcă nu v-ați fi cunoscut niciodată. Ăia care atunci când tastezi codul pin de la card la rând la un supermarket se împing în tine de parcă stai și lenevești nu bagi pin-ul. Sau de parcă rezolvă ceva. Ăia care îți răsfoiesc cartea și apoi nu pun semnul de carte acolo unde era. Ăia care urlă pe lângă tine când porți o discuție la telefon și apoi îți spun nonșalant să ieși afară să vorbești. Ăia care intră-n cabine de probă și uită să mai iasă.

Sunt mulți. Proști, da...mulți!!!

duminică, 15 mai 2011

Pitzipoance versus non pitzipoance inteligente

A se pune accent pe inteligente. Voi explica și de ce în cele ce urmează.

Boon. Cu toții știm de site-ul pitzipoanca.org (care acum nu mai există, fiind alipit cu cocalari.com bla bla etc). Inițial gagica își făcuse un hi5 cu tot felu de poze penibile cu fătuci care se spărgeau în figuri prin bude, lângă sobe  și alte locuri selecte. Dar bineînțeles, s-a format un adevărat grup împotriva ei, s-a dat report abuse iar hi5-ul a dispărut.

La care gagica și-a făcut site, un fel de lupta împotriva superficialității. Bineînțeles, nu și-a asumat nicio identitate, lucru pe care n-am de gând să-l judec sau să-l contest. Și-ar fi pus în cap o grămadă de disperate care ar fi luat-o cu ”Făh proasta dreaqului tâmpită și ordinară, nu tzie rushine să ne pui pi saitul ăla al tău???” Și nu cred că era cazul.

Inițial pozele conțineau doar comentariile deșteptelor gen ”Sunt shukra am valore la scriu am bozonare” și alte helea deștepte. Pozele cu mileuri, lângă sobă, pe sobă, la budă, cu carpete cu Răpirea din Serai, șuncile la mare valoare.

După asta, posesoarea site-ului a început să adauge propriile ei comentarii, din ce-n ce mai violente dar și funny totodată la care s-au adăugat comentariile vizitatorilor care creșteau din ce în ce.

Comentariile sunau așa ”Tu nu te vezi fă proasta dracului, cât de urâtă, strâmbă și grasă ești?? Nu vezi ce nas ai??? Sugi pula și ești praf!!! Nu vezi că strici soba aia când te urci pe ea, balenă eșuată și nenorocită???”

Într-adevăr, foarte inteligent și cult, ce să zic, adevărați oameni de cultură, hai s-aruncăm cu piatra...

No, ș-apoi când s-au văzut domnișoricile pe site au început și alea cu commenturi de genul ”Mâncavar câinii de răioși ce sunteți cum puneți o divă ca mine pe saitu ăsta de kkt?Jegoasa naibii scoate pozele k te mânkă kanceru. Ești invidioasă fă k sunt frumoasă p kând tu ejti o proastă kre a supt pula degeaba k na primit nimic.”

Dar that was not my point! Ideea e că: tu, fată de la oraș (oricare-ai fi aia) finuță, cu bun gust, care nu ai în cap doar p**ă, poze-n budă, nu torni tone de machiaj pe față, ești îngrijită, curată și ai poze-n locuri decente și pe deasupra mai și știi a scrie corect.. de ce arunci iubita mea cu noroi? Te crezi cultă, dar ai o ură față de fetele alea de parcă ți-ar fi luat pâinea de la gură....

Ok, nici mie nu-mi plac, sunt penale până la Dumnezeu și înapoi, dar consider că își bat joc singure de ele însele, nu mai e nevoie să o faci și tu...

Nu ai loc în mine, suntem prea mulți deja!

Nu există răspunsuri care nu doară. Nu există ”a evita”. Vom răni oameni, cu un rictus pe buze de parc-am face-o intenționat. Îi vom răni, îi vom priva de afecțiunea, de zâmbetele noastre, de noi cu totul. Și punct și pa. Deci lucruri care-l fac pe om să se simtă mizerabil.

Nu sunt invincibilă. Trepidez ori de câte ori aud de unul sau de altul și mă stresez și tremur cu cămașa udă lipită de piele. Dar e ok, încă am simțul umorului. Iar barurile sunt încă deschise. Ș-apăi na, dacă tot mîncăm căcat, hai  să ne prefacem că ne și place.

E ca și cum inima e conectată de creier și ori de câte ori aude de tine face pe tâmpita și zănatica că oricum nu mă ascultă niciodata de ce mama naibii m-ar asculta?Să fie sanatoasă și să facă ce vrea tâmpita.

Și până la urmă asta o fi fericirea, un lucru micmicmicmic care trece pe lângă tine și nici nu l-ai văzut pentru că erai prea ocupat să o cauți. Să o cauți să o cauți să o cauți

Nu sunt invincibilă!

sâmbătă, 14 mai 2011

Banner nou...

O nouă și simpatică rău de tot și cu aceiași oameni pe care nu-i place ca mine(vezi special:)) ), Iulia, mi-a făcut un banner adorabil. Vi-l las aici să-l vedeți și voi:

Ce părere aveți? Și culmea e că a fost la fix cu ideea de post pe care-o aveam pentru seara asta. Iar banner-ul ăsta reprezintă exact amalgamul de trăiri pe care le experimentez eu. Să mă explic:

Eu? Eu sunt un amestec de târfă și înger. Un amestec de femme fatale și fetița inocentă cu părul strâns și pantaloni largi. Un amestec între tipa cu părul întins și tocuri de 15 cm și machiaj smokey eyes și fetița cu fustiță cu buline și balerini.

Nu vreau să par deloc modestă, pentru că nu sunt. Sunt mândră de mine. Sunt mândră de mine că deși câteodată sunt cea mai imatură și încăpățânată de pe mapamondul ăsta, alteori dau adevărate lecții de maturitate. Îmi dovedesc că pot, că vreau. Sunt lașă câteodată, dar alteori prind curaj și sunt de neoprit. Și momentele de lașitate pălesc. Câteodată nu am pic de atitudine (asta doar când vreau să obțin ceva:D ), iar alteori sunt plină de atitudine. Pozitivă, de cele mai multe ori.

Câteodată nu știu ce să zic, alteori zic doar prostii. Câteodată doar mă opresc și...respir.

Acum respir. Și toate trec... Nu?

Acum lăsând prostiile mele deoparte... Ce părere aveți despre banner?:D

LATER EDIT: merci frumos blogspot de rahat că mi-ai șters comentariile și etichetele la postarea asta. Frumos, ce să zic?

Despre refugii

REFUGII


REFÚGIU, refugii, s. n. 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într-un anumit loc. 2. Loc de scăpare, de adăpostire în fața unei primejdii sau a unei neplăceri; adăpost, azil. ♦ Fig. Consolare, alinare, mângâiere. ♦ Platformă ridicată și amenajată ca un trotuar, pe partea carosabilă a căilor de circulație cu trafic intens sau în mijlocul unei piețe, pentru a ușura reglementarea circulației, traversarea străzii, urcarea sau coborârea din vehiculele de transport în comun etc. –


Zilele trecute, dacă nu mă înșel, poate chiar ieri, discutam cu prietena mea cea mai bună despre refugii.  Îi explicam eu, tare aprinsă, că fiecare om, după o dezamăgire/pierdere/oboseală cruntă/trădare și alte minuni care ne fac să avem nevoie de altceva  își căută refugii. E imposibil a nu căuta acestea din urmă. Fiecare om, cât de puternic sau slab ar fi el, are nevoie de o respirație adâncă (ce drăguț sună deep breath și nu respirație adâncă, nu că?) 


Refugiul e adeseori rezultatul unor insuccese sau eșecuri în fața anumitor situații (dragoste, muncă, familie, prieteni, ș.a.m.d)


Căutăm adesea refugii în brațele prietenei cele mai bune, în brațele iubitului, în brațele mamei, într-o carte bună, în a ieși la o cafea cu gașca, într-o noapte în club în care să dansezi lasciv. 


Alți oameni ambițioși își găsesc refugiul în muncă, în fel și fel de proiecte care-i ajută să se ”ridice”pe planul carierei. Alții într-un sport, în hobby-uri și diverse activități


Până aici nimic care să nu fie ok. Însă eu mi-am jurat că nu mă voi auto-distruge căutând refugiul în alcool, droguri sau sex. E auto-distrugere de ultima speță, te nenorocești ca să ce? Bețiile repetate sau o pastilă nu va reface niciodată lucrul pierdut ci doar îl va face să pară și mai ”irreplaceable” 


Dar cred cu tărie că toți avem nevoie de un loc cald unde să ne vărsăm lacrimile....


Tu la cine te duci când ți-e greu?La cine pleci când ți-e dor de mare?


LATER EDIT: merci frumos blogspot de rahat că mi-ai șters comentariile și etichetele la postarea asta. Frumos, ce să zic?

vineri, 13 mai 2011

Ete fleoșc

Bă ce mă disperă când zic ”Bună dimineața” și aud ”Dimineață a fost la 7, când m-am trezit eu”

Și acum ce, să-mi fie jenă?!?!?!

miercuri, 11 mai 2011

Trebuie întins și păru meu, că nu se îndreaptă singur.....

Povestea mea cu placa de întins părul a început undeva printr-a 9a... Îmi întinsesem eu odată părul pe nu știu la cine și îmi plăcea că-mi încadra părul frumos. Și așa început îndrăgosteala de placă. Ne-am găsit ne-am iubit, iar de atunci.....

...eu îmi întind pletele. Că altă treabă mai bună n-am de făcut  nu mă înțeleg cu părul meu creț deloc. Mă face să arăt ca o puștoaică dulce  ciufulită de 14 ani. (totuși la look-ul de howcute&sweetamI merge cu o fundă-n păr)

Până acum am experimentat eu fel și fel de plăci. Profesionale, Philips, etc. Whatsoever. Însă idee e că aș vrea să îmi cumpăr o placă de păr BUNĂ, eventual cu dublă protecție (și ce minuni mai au astea p-acolo), cu un maxim de temperatură de 230 grade și tot așa.

Ce îmi recomandați? Cu cât mai multe detalii despre ea vă rog. (Aș prefera parcă în zona Rowenta/Remington, însă dacă aveți și alte recomandări, nu contează)

Preț?Până-n 300 de ron (maxim 350)

Hello stranger

Una din cele mai mișto senzații? Când te întâlnești cu un străin, în aglomerație, îți face cu ochiul și zâmbește. Singurul lucru pe care-l ai e zâmbetul.

Și te tot gândești la el, dar habar n-ai cine e. Hihi. Știe careva cum e? Breathtaking.

Hello stranger. You had me at hello.

marți, 10 mai 2011

”Lasă, mă, mai sunt atâtea fete/atâția băieți pe lumea asta”

Hello sweeets!:D

Când doi oameni se despart, cei din jurul lor au tendința să spună ce-am zis eu în titlu. Mi se pare atât de greșit, atât de eronat, atât de dezgustător. De ce? Niciodată   persoana pe care tocmai ai pierdut-o nu poate fi înlocuită fix așa, de următorul care apare la colț. Sunt fericită că eu niciodată nu ”servesc”oamenilor replica asta de rahat. Dar de fapt nu de asta sunt fericită. Sunt fericită că eu știu    că atunci când îți lipsește o persoană, îți lipsește întreaga lume  !!! 


Da, perfect de acord, după oareșce timp îți vei canaliza durerea pe alte drumuri, te vei concentra pe alte lucruri, vei uita, te vei reîndrăgosti. Dar niciodată nu vei iubi 2 oameni în același fel.

Găsim dragostea la toate colțurile? Nu, nu cred... Când aveam 14 ani poate credeam că undeva la semafor cineva va zâmbi și pac, gata. S-a întâmplat. Doar că a ținut 2 luni.

Dragostea nu e peste tot. Și adeseori apare fix când nu ai nevoie de ea. Blink and you will miss it.

luni, 9 mai 2011

Dear-16-old-me

Am găsit un filmuleț genial AICI pe care insist să-l vedeți și să share-uim păreri apoi despre el:


Dear 16 old me,

În timp nu o să mă mai întorc, dar hai să povestim puțin despre tine:

  • Trebuie să înveți să nu te mai agăți de oameni. Nu e ok. Iar dacă totuși o faci alege și tu oameni care nu te vor răni
  • Vei fi rănită. Învață să nu suferi, nimeni nu merită. Și dacă totuși suferi, make it short(er)
  • Vei cunoaște zeci de oameni. Câțiva vor rămâne, restul vor pleca. E ok, nu aveai nevoie de ei oricum
  • Citește mai mult!!! 
  • O să te apuce (cam peste vreo 2 ani, așa) prostia de a da la UNATC. Vei renunța, stai liniștită
  • Stop being messy. Nu mai fi rea! Ar fi o idee să te gândești totuși de câteva ori înainte de a zice ceva
  • Te vei distra de multe ori așa cum nu ai făcut-o niciodată
  • Vei învăța și să renunți. Cam peste un an și ceva îți va fi tare greu să renunți la cineva. Dar o vei face
  • Vei avea un majorat genial. 
  • O să intri în clasa 12a și o vreme lucrurile vor merge geniale. Vei cunoaște pe cineva care-ți va intra repede la suflet. Tot așa de repede va și ieși. NU plânge
  • Mobilizează-te. Pune suflet în orice. Lucrurile vor ieși bine până la urmă
  • Nu mai visa porcării și bazează-te pe realitatea concretă
  • Încetează să vorbești prostii. 
  • Oricât de tristă ai fi nu fă lucruri penibile care să te facă mai încolo să te simți ca o curvă proastă. Nu te îmbăta, nu trimite mesaje penibile, nu fi teribilistă. Nu juca roluri care nu ți se potrivesc. Zău că-ți stă rău. 
  • Study, study, study. Nu vrei să ajungi să plângi mai târziu.
  • Nu vei avea răbdare cu oamenii. Ești o proastă. Câteodată vei vorbi urât cu ei.
  • Seriously now, vei ajunge mișto de tot, știu eu!:D
  • Vei lega prietenii și mai strânse cu anumiți oameni care ar face orice pentru tine. Dar și tu ai face orice pentru ei.
  • O să realizezi brusc că viața e frumoasă. Vei trăi din plin.
  • Stop acting like you own the world. Seriously, you dont!!!
Dacă ai putea să vorbești cu tine la 16 ani, ce ai spune?



duminică, 8 mai 2011

Fabulous and classy and... old people


 









Veți fi uimiți la vederea acestor poze. Am fost și eu, indeed, însă în sensul de wow al cuvântului uimire. În sensul bun, deci. Din blog, în blog am ajuns AICI,  la un blog  de fashion al unei doamne care își prezintă outfiturile prin pozici:) V-am atașat și vouă pozele, ca să observați câteva aspecte pe care eu le-am observat cu cea mai mare ușurință. Aspectele sunt următoarele (cu bulinuțe, așa cum v-am obișnuit și până acum :) )
  • Cred că doamna are în jur de poate 60. Cam așa (dacă greșesc, scuzele mele) și are încă ”nevoia”de a se îngriji, de a arăta bine și de a epata prin stil
  • Este un blog arhicunoscut(dacă veți intra veți observa acest aspect, în jur de 100-200 comentarii/post)
  • În afară (doamna este din Spania și predă limba engleză) nu există apucăturile cu ”Vai Doamne, cum arată ăla/aia”. Nu există turnining heads after others. Nu există, efectiv. Și asta pot să o spun din cert din țările pe care le-am vizitat (în jur de 8)
  • Iese din banal și folosește extraordinar tehnica color-blocking (găsiți AICI ce reprezintă mai exact color blocking). Este diferită, din punctul meu de vedere, în sensul bun al cuvântului
  • Cred că am observat cu toții cum arată bătrânii de la noi. Mulți dintre ei consideră că nu mai e nevoie nici măcar să respecte regulile elementare: curățenie, îngrijire minimă, tuns, etc.
Voi ce părere aveți? Interesant sau nu? Penibil sau nu? Cu argumente, vă rog:)