Ne potrivim ca... movul cu verdele crud.

Mor, deci moooor, ma stresează optic, mă apasă pe creier când văd câte-un cuplu care se potrivesc cel puțin... ”de minune”

EA: Fustiță super hot, cu cracii (și implicit tonele de celulita la vedere), cu decolteu aproape până la buric, unghiile turnate făcute frumos cu gel, evident french cu fel și fel de culori dubioase, dacă se poate și cu părul măturică,  mătăsos cu un blond  pui  miere și rădăcinile crescute în regulă. Bineînțeles, asortarea culorilor nu se mai poartă de mult, iar tocurile de 15 cm în miezul zilei sunt cool.

EL: Pantaloni de trening Nike, cu sigla mare la vedere, hanorac Adidas, tot cu sigla cât de mare și... adidași.

Mamă, ce ne iubim. Ne iubim, ne iubim, da ce ne mai potrivim.... Bleah!!!

Surprise!

Hello sweets!!!:D


Vești bune, vești bune!!! Datorită faptului că numărul cititorilor mei a crescut considerabil (mulțumesc, mulțumesc!), am decis (cam acum 2 săptămâni) să etichetez fiecare postare și să creez un mail special pentru blog.


Sunet de tobe, sunet de tobe. Noul mail al blogului, pe care puteți trimite mail-uri oricând, iar eu garantez că răspund în maxim 24 de ore esteee:


misssandthecity@yahoo.com


Dar asta nu e tot: am etichetat FIECARE postare (sper să apreciați acest lucru because it wasn t fun at all). Acum hai să vă și explic categoriile și ce găsiți la fiecare din ele.

Ironie crunta: Cred că aici nu e cazul să mă explic, sunt posturile în care am ironizat, satirizat ș.a.m.d

Clichees: Aici sunt ba expresii, ba clișee ale femeilor/bărbaților, ș.a.m.d

Tips&tricks: Trickuri pentru voi din diverse domenii: bune maniere, make-up, etc.

Fashion/cosmetic related: Review-uri ale produselor cosmetice/styling, hăinuțe, gentuțe, bla bla

Muzica de suflet si pentru suflet: Melodii frumoase care promit să vă placă și să vă relaxeze

De ce pana mea: Stai și te întrebi câteodată... de ce pana mea?!

Filosofie de cafenea: Mă mai apucă și pe mine aberatul...

Imagini frumoase si binedispunatoare: Asa cum spune și titlul etichetei, veți găsi imagini frumoase. Promit să vă placă!

Asa cum sunt eu: Confesiuni, în mare parte

Sampanie si lacrimi &Gimnastica emotionala: Sentimentalisme, lirism, epic, dramatic, ce mai vreți voi

Povesti de viata: Cazuri reale!

Scrisori netrimise: Lucruri sub formă de scrisori pe care aș fi vrut să mi le spun fie mie, fie altcuiva.

Miss Sunshine intreaba: Normal, Miss Sunshine cutiuța cu întrebări

Tags, tags, tags: În eticheta asta veți găsi toate lepșele, tagurile și așa mai departe pe care le-am făcut. Poate vă inspiră!

Revolta unei gagici: Câteodată te mai și revolți. Eu una, cu argumente!

Hai sa radem:În această etichetă, așa cum îi spune și numele, veți râde. Cu lacrimi!

De prin lume adunate: Poze, textulețe și așa mai departe de la alții. Cu sursă, of course.

Ce va urez eu voua: Ce bălării v-am urat de Craciun, Paște și alte sărbători.

Sa traim, zic: Pledoarie pentru viață!

Make a choice: Uneori trebuie să și alegi

Miss Sunshine psiholog (ne)autorizat: ...Sau să faci pe psihologul

Miss Sunshine trage concluzii... Ca apoi să tragi concluzii

Cand esti prost si viata-i grea: Și dacă prostia ar durea. Exemple de prostie cronică.

random: Bla bla inutil

vorbe de duh: Citate, textulețe, povestioare...

Lucruri dovedite stiintific: Documentare, cercetări și lucruri de genul

recomandari: Filme, cărți, muzică

google bastards: Ce caută lumea entelegentă pe goagăl

Am gasit loc si pentru tine in mine: Posturi pentru oamenii din viața mea

nu (mai)ai loc in mine: Posturi pentru cei ce fie au plecat, fie le-am dat eu un șut în dos.

atac la persoana: Ne mai luăm și de alții

Miss S premiata: Premii fie ale blogului, fie din real life

Copy paste bitches: De câte n ori mi-au fost copiate posturile

I couldn’t help but wonder: Carrie-Bradshaw-like

Cu si despre blonde: Și din nou prostia tronează

pro and cons: Argumente pro și contra asupra unui subiect.

Și acestea fiind zise, sper din suflet să vă fie util ce-am făcut! Puteți da click oricând pe categoriile din dreapta paginii ca să găsiți ce vă doriți. Desigur, pentru asta mai aveți și caseta de căutare, dacă căutați un post anume.


O zi superbă să aveți!

Stresat, stresant și gelos

După cum vă promiteam AICI acesta este postul despre EI (masculii, of course) stresați, stresanți și geloși.

Part one: Stresat


Oare ce mai vrea asta de mă sună iar? Oare iau examenul de mâine? Oare ce să-i iau cadou? Oare cum să fac să nu uit de aniversarea ei, de aniversarea noastră, de aniversarea tatălui ei, de aniversarea mamei ei, de aniversarea bunicii ei, de aniversarea de la un an de când s-a făcut blondă? Oare cum îi zic c-o părăsesc? Să-i iau un cadou și să zic deh, nepotrivire de caracter?

Și toate întrebările (de ordinul zeci de mii, aș zice eu), care încep cu OARE

Part two: Stresant


Hai mă iubita da DE CE îți faci unghiile cu roz? Hai mă iubita da DE CE mergi lunar la cosmetică/solar/coafor(whatever)? Hai mă iubita, DE CE îți cumperi atâtea haine?(Mie personal asta mi se pare strigătoare la cer!!), Haide măh, de ce tre să ieși la frappe cu fetele??? Da DE CE ți se pare nefiresc să ies zilnic cu băieții și să mă îmbăt?

Și toate întrebările (de ordinul sute de mii)care încep cu DE CE și se leagă de fashion, styling, ieșitul cu fetele, shopping (și orice altceva ce ne face plăcere)

Part three: Gelos


Bineînțeles, sunt enorm de mulți bărbați nu geloși, ci POSESIVI de-a dreptul. Am ”n”colege, prietene, foste colege, cunoștințe, amice care se plâng în permanență de crizele de gelozie pe care le înghit (de parcă le pune cineva)

Aici nu am să mai merg pe bulinuțe, ci pe cazuri concrete:

• Domnișoara A cu domnișorul C sunt împreună de cam jumătate de an (+- 2-3 luni, nu știu exact). Au o relație la distanță. El o sună de 160 de ori/zi ca să o verifice. Cum mi-am dat seama că o verifică? Simplu. Când se termină convorbirea, el nu închide telefonul ca să audă cu cine și ce vorbește ea. Lame, huh?
• Domnișoara A și domnișorul T, au fost împreună vreo 2 ani jumătate. El avea niște oarecare problemuțe (în mod special la cap) și atunci când ea zicea că iese cu vreo prietenă, amică, colegă de beut (asta dacă avea tupeu să zică)  el din ”curvo”, ”proasto”și ”nu te duci nicăieri” nu o scotea. Bestial, ce să zic.
• Domnișoara F și domnișorul D aveau deja 2 ani de relație. El ieșea la bere când vroia, iar ei îi erau verificate telefoanele, mail-ul și arhiva de pe yahoo messenger, iar dacă era găsit vreun nr. nou, culmea, de băiat, era pocnită. Simplu și la obiect

Cred că am să mă opresc aici, cu toții știm exemple despre gelozia (care ajunge cu ușurință periculoasă)a bărbaților.

Preview pentru următorul post: Clasificați ca nebuni, sau compătimiți??

Timp, încotro mergi?

Trăim în goană, mâncăm pe fugă, dormim pe fugă, ne iubim pe fugă, ne întâlnim pe fugă, vorbim pe fugă. Ne ardem vremea în birouri închise, spații opace, în loc de aerul rece optăm pentru aerul condiționat din interiorul celor 4 pereți scorojiți, murdari și ferestrele tocite de atâta deschis.
Așa trec anii, anotimpurile și hop, uite, cucoana care tocmai a fugit pe lângă mine și a spus ”Pa, fraiero”, e viața?

Ne amăgim că laptopurile din ce în ce mai mici și personalizate sunt ”drumul spre lume”. Ne întâlnim pe facebook, purtăm discuții serioase pe mess, ne consumăm iubirea prin sms-uri, visăm pe google map. Dar noi suntem fericiți, nu?
Ne culcăm cu scandaluri din talk show-uri, ne trezim cu bârfe din ziare, suntem toată ziua cu telefonul în mână dar uităm să spunem ”Te iubesc”. Aruncăm în fața oricui, ca parte din automatism ”Nu am timp, poate ne vedem săptâmâna VIITOARE”. ”Mâine”e un cuvânt atât de nesigur, că habar nu ai ce faci peste 5 minute de fapt și de drept. Nu știi ”Mâine”ce mai poate aduce.

Auzim vorbe, dar de fapt nu le ascultăm. Spunem vorbe, dar de fapt nu le simțim. Citim titluri dar uităm poveștile. Cântăm dar nu simțim versurile. Și tot așa.

Luăm pauze mici și rare, dar și atunci stăm crispați, cu telefonul deschis, încercând să găsim soluții pentru problemele, pe care culmea, se prespune că le-am lăsat în urmă acum 5 minute când am luat pauza...
Iar când pauză se termină suntem ca un atlet la maraton: avizi de viteză, speriați, transpirați...

Dați-mi timpul înapoi, e al meu!!! Nu vreau să mai fug!

Femeile grase- neglijate? Un defect?

I couldnt help but wonder: Is fatness a sign of weakness?


Sunt convinsă că știm bine cu toții care este ”stereotipul” femeii perfecte și anume 90-60-90. Ei bine, eu nu aș vrea să intru în acest standard, pentru că nu aș putea să zic că-mi plac femeile respective.

Normal, ne împărțim în slăbănoage, slabe, perfecte, plinuțe, grăsuțe, grase, obeze (FĂRĂ VREO TENTĂ DE JIGNIRE!!!). Fiecare e așa cum e.

Bărbații preferă de la un bărbat la altul câte-o categorie din cele de mai sus. În funcție de gusturi, care nu se discută.

Dar nu despre asta e vorba aici, ci de:

Avem femeile, așa numite nici plinuțe, nici grăsuțe ci ”Vaco”, ”Balenă eșuată”, ”Elefant”, adesea aduse bineînțeles nu în semn de compliment ci în semn de jignire. Ofense de genul: ”Mănâncă mai puțin vito” și altele pe care nu vreau să le scriu că sunt prea urâte.

Nu am de gând să discut despre femeile care se complac în tone de mâncare, sedentarism, fără pic de mâncare. Aș prefera să stick to the ones care sunt bolnave sau au ajuns așa din cauza unor probleme. Nu le
înjur sau nu aduc ofense la adresa celor cărora le place mâncarea sau le place să nu intre pe ușă, pentru că am fost crescută mai bine de atât, dar nici nu le respect. Honestly.

Dar întrebarea mea, rezumată într-o singură poză, este:

sursa este menționată în josul foto.

Câștigători la LicArt

”Trupa de teatru Ecou a Colegiului Național Mihai Viteazul (CNMV) din Sfântu-Gheorghe este marea câștigătoare a secțiunii de teatru a Festivalul Naţional de Artă LicArt. În weekendul abia încheiat, au ajuns la Bucureşti aproape 120 de liceeni din întreaga ţară, aceștia fiind finaliştii celor trei secţiuni ale LicArt: poezie, fotografie şi teatru.
Finala de teatru s-a desfășurat vineri, cu cele trei trupe finaliste: Ecou – CNMV Sfântu- Gheorghe, Atelierul de Teatru – Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Botoşani şi Drama Club – Colegiul Naţional A. T. Laurian tot din Botoşani.
Tinerii actori au jucat în fața unui juriu format din regizoarea Sanda Manu, criticul Florica Ichim şi actorul Victor Rebengiuc.
Juriul a decis că Trupa Ecou a CNMV și spectacolul “Jacques sau Supunerea” de Eugen Ionescu, în regia actriței Teatrului Andrei Mureșanu (TAM), Fatma Mohamed, este marele câștigător al LicArt 2011. Trofeul câștigat de actorii din Sfântu-Gheorghe este unul în valoare de 4.500 de lei, iar potrivi Fatmei Mohamed banii se vor împărți nu doar între cei implicați în producerea spectacolului ci și cu cei care au ajutat de-a lungul vremii această producție, susținând-o cu diverse ocazii.
”Cred că acest premiu reprezintă o recunoaștere a valorii trupei care s-a format la CNMV. Nici nu ne-am gândit că vom primi un premiu, dar am vrut să avem o recompensă pentru anul

 trecut, când la Lic Art nu am putut primi Marele premiu pentru că am avut o problemă tehnică legată de o actriță a trupei. În cele din urmă acest premiu reprezintă, cred, o reușită pentru noi toți și arată că avem o calitate de care trebuie să fim mândri”, a declarat Fatma Mohamed, cea care s-a ocupat de producerea piesei, regia acesteia și închegarea noii trupe de teatru Ecou a CNMV.
În cadrul Festivalului au participat la ediţia din acest an 2002 liceeni la secţiunile Poezie şi Fotografie – cu 7.733 de creaţii şi alţi 563 de elevi au făcut parte din cele 40 de trupe de teatru concurente. Juriul a analizat 170 de poezii, 634 de fotografii semifinaliste și 50 de spectacole.”

Mulțumim Monica Vajna, pentru articol și de asemenea tuturor oamenilor care ne-au fost alături de-a lungul vremii în această trupă!

Regizor: Fatma Mohamed

Distribuție: Olaru Mihai, Cioba Cristina, Corodeanu Evelina, Căldărar Ana-Maria, Dumitrescu Ana Roxana, Demeter Noemi, Grigoroșcuță Diana

Concept afiș: Isany Janos

Lumini: Barabas Szabolcs

Regizor tehnic: Lidia Baciu

Decupaj scenariu: Nina Țânțar

Dacă vreți să vedeți articolul: AICI

Stresată, stresantă și geloasă

După cum bine știm, astea-s unele din calitățile pe care noi femeile, le avem cu brio să zic așa.

Prima din ele: Stresată

Ce rochie iau pe mine? Pantofii ce culoare tre să fie? Fardul să fie beige sau apricot? Blugi rupți sau drepți? Dresuri culoarea piciorului sau colorate? Oare mă iubește? Oare o să fie bine? Oare-mi ia flori?

Și toate întrebările care încep cu OARE, CE

A doua din ele: Stresantă


C-așa ne gândim noi, că ”Dacă eu sunt stresată, de ce să nu dau și mai departe? Eu nu sunt o egoistă!!”
Și începem. ”Mami/tati/prietena/colega/iubi, da aia de ceeeee?”. După care urmează un șir lung de persecuții legate de întrebarea ”DE CE???”

”Mă iubi mă, da DE CE vă uitați voi la fotbal? 22 de cretini care aleargă după o singură minge” sau ”Hai mă iubi mă, dar DE CE nu înțelegi că io te iubi??”

Exemplele nu-și au rostul, le știți și voi.

A treia și cea mai groaznică: Geloasă


Cu toții știm crizele de isterie și gelozie pe care unele domnișoare nu se pot abține să le facă. Cu faze de genul(le iau cu bulină ca-s multe):

• Iubi unde mergi?
• Iubi, da cu cine mergi?
• Iubi, iar cu ăia???
• Iubi, dar cât stai?
• Cât bei?
• Iubi, dar să nu bei mult
• Să-mi dai un beep, cel puțin o dată la o oră!!!

Și asta ca asta, da mie-mi plac alea de gen

• Iubi, cine e curva aia care-ți tot dă beepuri/sms-uri/commenturi pe facebook?
• Alege iubi, eu înțeleg că sunteți prieteni din copilărie dar totuși: ori EU ori EA
• Iubi, pe mine nu mă interesează, eu îi rup picioarele!

Și cele duse la extrem: 

• Iubi, de ce ai poză la avatar cu tine și nu cu noi?
• Dar de ce pe facebook nu ai nicio poză cu noi, ți-e rușine?
• Dar de ce pe facebook nu scrie că suntem împreună???
• Alo, iubi, nu m-ai sunat de 2 ore, ce naiba faci???
• Alo, iubi, trebuia să-mi trimiți mesaj de noapte bună?Ce?Nu mă interesează că ai adormit că ți-era rău, da???

Mai știți și altele?:P

URMĂTORUL POST: STRESAT, STRESANT ȘI GELOS!

Dear mate, I will miss you!

Totul a început joi... Banchetul. Am crescut, am terminat 12 clase, am fost fericită, am zâmbit, am iubit, am plâns, am făcut o dramă sau din contră, am luat totul la mișto. 

 Pentru cei ce mi-au fost prieteni și m-au iubit necondiționat....

Pentru cei ce sar garduri ce nu se văd în poze....

Pentru cei care știu cum să trăiască...

...și să lege prietenii pe viață....

Pentru cei curajoși și răbdători...

și cei mândri....

Și liberi....

și cei care ne-au crescut într-un fel sau altul...

 cei care au râs, au plâns dar tot au fost cei mai buni...la CEVA...orice....

cei silitori...

cei cu zâmbetul în suflet...

Apoi, după banchet și două ore dormite, am plecat la București la (bine)cunoscutul festival de teatru, poezie și foto, Licart. 

Pentru că uneori trebuie să renunți să faci ceea ce vrei, ca să faci ceea ce TREBUIE....

pentru cei care deși picau de la oboseală zâmbeau...

cei ce-au dat tot din ei...

cei tineri și naivi...

cei care sunt dezordonați înainte de-a intra pe scenă...

Pentru cei care știu să facă poze....

S-a terminat și Bucureștiul. O experiență extraordinară, Victor Rebengiuc în juriu, duminică o să aflu dacă am câștigat sau nu. Dar eu cred că da. Am fost buni, am dat tot ce-am putut. Pentru ultima oară pe scenă... O să-mi fie dor.....Și după ce-am ajuns la 4 din București și am fost în picioare la ora 8...

Ultima zi de școală...

Pentru cei ce-au luat premii...

Și pentru cei ce sunt mândri de ei...

Și finalul.... un final frumos, dar pe care nimeni nu și l-ar fi dorit...

Și ca și cum n-ar fi fost de ajuns, acum plec în club. Sunt o divă, haipa!!!

poza bonus: eram fericită, așa cum sunt de fiecare dată când urc pe scenă....


Mulțumesc Doamne, pentru oamenii care i-ai pus lângă mine! 

Someone like you

Aș vrea să vă rog, pe cei care mă citiți, să ascultați asta și să închideți ochii. Schimbăm păreri după.

Reversul medaliei-Facebook

Culmea culmilor, citesc azi, tot AICI un articol care spune cam așa (îl voi cita)

”Un pedofil de 28 de ani a pozat intr-un copil de 13 ani dependent de scaunul de rotile pentru a viola o fetita de 12 ani. Nicholas Bull a pacalit-o pe adolescenta si pe parintii acesteia ca e un copil inocent de 13 ani.

S-a folosit de Facebook, unde si-a facut un profil fals, cu poze mincinoase, pentru a o convinge pe fetita 
sa se intalneasca cu el, ceea ce s-a si intamplat dupa sase luni de discutii dulci, cadouri si vorbe frumoase.

Pedofilul a reusit chiar sa-i convinga pe parintii fetei ca are 13 ani si ca e dependent de scaunul cu rotile dupa un accident pe gheata. La momentul intalnirii, barbatul i-a spus victimei sale ca medicatia pe care o ia il face sa se ingrase si sa para mult mai batran.

Tatal pedofilului l-a adus pe acesta la intalnirea cu fata, iar mai apoi i-a lasat singuri. Dupa un lung sir de minciuni convingatoare, pedofilul a dus-o pe tanara in camera de hotel, unde a violat-o.

Parintii tinerei si-au dat seama ca ceva nu e in regula atunci cand s-au dus sa-si ia fata din oras si au vazut-o in masina cu un barbat supraponderal de aproximativ 30 de ani si un altul de 50. Au chemat politia, iar autoritatile l-au interogat pe pedofil timp de 2 ore pana ca acesta sa isi admita varsta reala.

"Noi stiam ca fiica noastra isi trimite mesaje cu un baiat, dar ii vazusem pozele pe facebook, stiam ca are 13 ani si nu ni s-a parut decat ceva inofensiv. Suntem socati, abia cand l-am vazut ne-am dat seama ca ceva nu e in regula", au spus, ingroziti, parintii adolescentei.
Ancheta a aratat ca pedofilul a incercat sa agate peste 200 de fete in ultimii ani si 40 dintre ele e posibil sa fi trecut prin experiente asemanatoare.”


Bineînțeles că rămâi extra-mega-ultra-șocat și spui ”Mamă, ce nenorocit!”


Dar apoi eu îmi pun următoarele întrebări:
Ce discuții ”dulci”, cadouri și alte minuni între o ploadă de 12 ani și un plod (zice se) de 13?? Părinții fetei nu au realizat niciun moment că nu arată ca unul de 13 ani? Aici deja am impresia că e vorba de naivitate crasă. Ca să nu zic prostie.


Și nu în cele din urmă, la 12 ani, copilul ăla pleacă singur la întâlniri cu băieții, fără prezența (fie ea și din umbră)a unui părinte?


Și ca o ultimă întrebare: copilul ăla de ce s-a dus în hotel? Adică nu știu, eu pe la 12-13 ani ieșeam prin parcuri, mâncam o înghețată, nu mergeam în hoteluri.


Așa că nu poți afirma, domnișoară Andreea Gemănaru că părinții trebuie să interzică accesul copilului la Internet, când și părinții uneori trăiesc într-o ”realitate”...inexistentă.


Ce părere aveți?!


PS-Stay tuned, pregătesc un post despre anorexie și bulimie. 

Hai să mori tu, proasto?

Citeam AICI  un articol despre 2 puștoaice din Constanța care și-au cunoscut ”iubirile”pe ultramegasupercunoscutulșidecăcat Facebook, ca apoi să fugă d-acasă să se vadă cu măscăricii băieții. 


Și apoi na, știți voi, Poliția Română, luat calculatoarele fetelor, luat declarații la părinți. Chestii firești. Nu despre asta-i vorba.


Dar se pune problema: Cum ții copiii la distanță de pericolele ce-i pasc pe internet?


Și se trezește psiholoaga lu pește, donșoara Andreea Gemănaru și zice așa:


Este mult mai important ce spune colegul sau colega de la şcoală decât ce spune părintele. De aceea, singura modalitate de a fi precauţi cu copii este pur şi simplu interzicerea accesului la internet"


Ptiu, ptiu, dar ce deșteaptă ești, fata lu mama!!! Ce mai urmează? Să-i lege de calorifer și să-i bată cu furtunul de la mașina de spălat?

Enjoy the ride. Every minute of it!

În ultimul timp nu am mai scris lucruri de suflet, pentru că mi-a fost frică să le scriu. E senzația aia, atunci când trăiești ceva atât de frumos încât ți-e frică să povestești ca să nu se piardă.

Sau atunci când găsești o melodie frumoasă și n-o arăți nimănui, că o crezi doar a ta!

Urăsc statutul de drama queen. Și asta pentru că eu sunt :D și nu :(. Pentru că eu zâmbesc în loc să fiu tristă. Pentru că eu am înțeles (și am doar 18 ani, bine, aproape 19)că oamenii pleacă. Ei și? Vin alții. EU am înțeles că trebuie să asculți ce zic oamenii deștepți, nu proștii. Că dacă ascult toate tâmpeniile, când mai am timp să ascult și ce zic oamenii inteligenți? Eu am învățat că nu mereu e  vorba despre cât lovești ci despre cât poți înainta primind. Și am mai înțeles că viața nu e un dar, ci un împrumut. Pe care eu trebuie să dovedesc că-l merit.

Am spus și o mai spun o dată: nu sunt un exemplu de urmat. Nici măcar nu vreau să fiu. Nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea de a fi exemplu pentru cineva. Așa că tocmai de asta nu permit nimănui de a-mi judeca felul de viață. Felul în care gândesc, îmi fac prieteni, dorm, respir, mănânc, cânt. Nu permit pentru că asta sunt eu. Iar nimeni nu e obligat să stea lângă mine.

Odată am fost slabă. Atât de slabă încât fiecare cuvânt sau lucru pe care-l consideram ofensă mă dărâma. Plângeam ore-n șir rămasă în genunchi și-mi căutam greșeli la fiecare pas, în vreme ce celorlalți le căutam scuze. Acum? Acum îmi asum vina când o am, dar nu o mai caut unde nu e!

Și pe principiul ”Wherever this waltz may take us, remember to ENJOY THE RIDE! Every minute of it”. Nu vreau să vă iau cu texte de alea că ”Pentru fiecare minut în care nu ai zâmbit ai  pierdut 60 de secunde pe care nu ți le mai dă nimeni înapoi”. Dar așa e. În loc să fiu tristă, pot la fel de bine să fiu fericită. În loc să plâng că a plecat X, prefer să mă bucur că am cunoscut oameni noi.

În loc să plâng că las țara asta în urmă, prefer să mă bucur că am o lume nouă, toată la picioarele mele!

Vrei lumină?Atunci sparge colivia și ieși. Altfel nu o primești. Nimeni nu ți-o dă altfel! Nu vrei să fii printre cei ”buni”, nu? Eu cu siguranță nu vreau. Vreau să fiu printre ”cei mai buni”! Să fim serioși, cine n-a suferit vreodată, sau cine nu s-a despărțit vreodată de persoana pe care o iubea mai mult decât pe sine (greșit!!!), hop, mâna sus???

Ete și??? M-am lovit? Asta e? Am căzut? Nu-i nimic, asta e, ridică-te dracu de acolo, șterge-te de praf. Auch, ai genunchiul praf? Puțin rivanol, au ustură și hai pa. Mergi mai departe ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Cineva spunea ”Dacă nu aș avea sentimente aș putea fi cea mai deșteaptă femeie de pe pământ!”. Da, deșteaptă și...superficială, sinistră, seacă, GOALĂ! Pot fi nu cea mai deșteaptă dar printre cele mai deștepte. Și asta pentru că nu văd obstacolele, ci  ținta!

Scutește-te de dramă falsă, nopți nedormite, cearcăne, alcool.

Ironic again

Din seria cât de prost-poți-fi-într-o-singură-viață vă preeezint azi:

Prietenii noștri de pe TPU și ale lor întrebări existențiale (bonus: răspunsuri la ele)

De km?Păi nu ești cam lat? Zic eu...

Lasă-mă să ghicesc: tatuajul va fi pe umăr. Și e cool să scrii eternitate. Păcat că de murit tot mori.

Da de ce vrei iubițico să ștergi prietenii ”după”facebook?V-ați certat?:(

Cu tine???”Ân” fiecare zi!

Și cam de câte ori ai vrea tu scumpa mea să-l speli pe lună?O dată?

Leag-o!!!

Și dacă vreți să vă cumpărați o clamă drăguță, am găsit eu una mega-cute pe un blog (nu vreau să fiu rea, deci nu dau link)

La numai... 40 de ron!!!!

Eh...

Ceva de suflet și pentru suflet....

Ăsta e adevăratul talent!

Sfârșitul lumii

Bună ziua, bună ziua!

Scriu acest post pe fugă, deoarece, după cum bine știm, în 6 minute vine sfârșitul lumii. Așa că încerc să însumez ubirea mea pentru voi toți. Să știți că v-am iubit, v-am prețuit, v-am respectat, am avut încredere în voi și vă mulțumesc pentru că ați fost alături de mine. Mulțumesc de asemeni și oamenilor care m-au citit, m-au plăcut și comentat pe blog.

Le mulțumesc de asemeni și părinților mei, că m-au crescut frumos.

Le mulțumesc și profesorilor care mi-au îndrumat pașii și m-au făcut a fi un om mai bun.

Și fiindcă mai am doar 4 minute, vă mulțumesc tuturor care ați însemnat ceva în viața mea, fie c-ați ales să rămăneți, fie să plecați. Și dac-ați ales să plecați, oricum în 3 minute plecați de tot. Pardon, nu m-am putut abține.

Hai vă pup, ne vedem pe lumea ailaltă!

ps-m-am încadrat bine, mai sunt 2 minute până la sfârșitul lumii. Am timp să mă îmbrac frumos, poate și să mă machiez.

ps2-pot să iau laptopul, ”dincolo”?

Sper că nu trebuie să fac un LATER EDIT cu ”Acest post e un pamflet...bla bla...”. Am ținut să specific, că... ”proștii e mulți”

LATER EDIT: Am și eu 3 curiozități:

1. Ce față face respectivul care-a lansat prostia asta
2. Ce față fac fraierii care au crezut și au devenit brusc mai bun, mai credincioși
3. Câte pietre se vor arunca după el:))

A, ce ziceți?