joi, 14 octombrie 2010

These days...

Mesaje. Inbox. Ştergere. Ştergere totală. Sunteţi sigur/ă? Da, sunt sigură. Şterg totul fără niciun regret, arunc chestii-la fel, fără niciun regret-. Că e simplu şi că nu mă leagă nimic de nici măcar UNUL singur din toate mesajele alea. Şi de altfel de nimic altceva, mai nou. If that makes me a bitch, okay.

Nu mă mai leg de oameni- în schimb am rămas legată de cei de care eram legată deja, chestie care nu mereu mă avantajează. În loc să ies pe plus ies din ce în ce mai des pe minus. Şi nu numai că nu mă mai leg- că mi se pare că n-are oricum niciun rost. Acum, cel puţin. Oricum, fiecare om de care îţi permiţi să te ataşezi o să însemne o altă pierdere, undeva de-a lungul vieţii.  Şi ce rost are? Acum cel puţin, in the moment of speaking (haha, writing), nu dau doi bani pe cunoştinţe noi. Haha, sunt anti-socială!

 Zilele trec din ce în ce mai repede, nu mai am niciun fel de noţiune a timpului, sunt permanent ocupată, şi parcă am uitat de tot ceea ce mi-a păsat vreodată şi mă concentrez pe alte chestii să nu-mi pierd din nou capul. Acum chiar nu-mi permit să mă mai pierd nici măcar o singură dată. Că fix aia-mi mai lipsea. 

Sunt leneşă, beau ceai, fumez cam mult, uneori mi-e dor, sunt încăpăţânată, scot o oră de somn din nimic, chiar dacă nu am timp, dorm aşa, făcând alte chestii, nu m-am mai uitat la Medium că nu am avut timp, colegii îmi spun Bubu, zâmbesc tot mai des. Sunt ocupată şi n-am aer nici de mine, dar vine weekend-ul şi am chef să respir acum...

 Mă bucur de soarele de-afară , care nu ştiu cum şi-a făcut prezenţa iar, mă bucur de privirile întoarse pe stradă după mine, mă simt bine, mă simt sigură pe mine, chiar dacă uneori clachez..

 Şi sunt fericită. Nu am tot ce-mi doresc, e imposibil să ai tot ce-ţi doreşti, oricât de mult ai lupta. Nu am nici jumătate din ce doream şi totuşi sunt fericită !

Poza de mai sus e de pe tumblr, e a unei fotografe cunoscute. Atât de cunoscute, că nici nu mai ştiu cum o cheamă

ps- vă las cu un textuleţ, spre surprinderea mea, nu reţin a cui e, dar mi-a adus aminte de nişte vremuri frumoase:

later edit: poezioara e a lui Mircea  Cărtărescu, după cum am aflat lately, şi îmi şi amintisem
 "Fii tu lângă mine, gândeşte-te la mine.
Poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
Nu mă părăsi căci n-aş mai suporta nicio ruptură.
Fii lângă mine, ţine cu mine.
Înţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
Fii iubita mea permanent.
Hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
Să ne ataşăm, să ajungem la echilibru"

12 comentarii:

angel spunea...

Cata dreptate ai...am invatat si eu de curand ca nu merita sa te atasezi de nimeni pentru ca poti fi ranita foarte usor si foarte foarte tare.

Si la urma urmei de ce ai avea nevoie de altcineva cand te ai
pe tine... adica, cine te-ar intelege mai bine si te-ar iubi
mai mult decat o faci tu?

In plus in felul asta nu exista nici riscul unei eventuale tradari, asa ca te poti considera cea mai buna prietena a ta.

INTJ spunea...

matematica poate descrie multe ... dar nu totul si cu atat mai putin fericirea.

Cameleona spunea...

Ce poză frumoasă, Miss S.

Antisocialism? Ştiu ce spui. Am devenit antisocială până şi cu mine. :)) Măcar nu acţionezi ca mine, ca un roboţel tâmpit, care în curând nu o să mai funcţioneze.

Miss Sunshine spunea...

@angel- asa este, dar ca indivizi care traim intr`o societate nu trebuie totusi sa ne auto-flagelam sau sa fim auto-didacti, pentru ca oamenii au nevoie de OAMENI. chiar daca cu cat mai multi oameni cunosti, cu atat mai mult iti iubesti cainele:)), dar avem nevoie de oameni, cu tot cu tradari si tot tacamul...

Miss Sunshine spunea...

@intj- sufletul nu are matematica

Miss Sunshine spunea...

@cameleona-merci:D

ba da, sunt exact ca un robotel. nu prea mai traiesc, lately

angel spunea...

Mda... stiu, dar asa imi place mie sa ma consolez cand ma satur de toti si ma retrag in lumea mea.

Si deocamdata cred imi este mai bine asa,dar... doar deocamdata...

Cameleona spunea...

Oh, nu!

Miss Sunshine spunea...

@angel- pe fiecare strada iese soarele...intr'o zi. si orice roata, oricat ar fi de patrata, se intoarce...trust me;):)

Cristina spunea...

Oh,ăsta e sentimentul meu de vineri8-> Când te simţi aerian deşi eşti ocupată,când ai sentimentul de independenţă totală,de dulce libertate..şi gata că alunecăm spre mine:))

nireederra spunea...

Mircea Cartarescu. Pur si simplu superb !

Miss Sunshine spunea...

@nireederra- bine ai venit la mine pe blog!!!

dap, merci, uitasem al cui e:)