luni, 21 februarie 2011

Hai, renunță...

Nu aș fi crezut niciodată că oamenii se pot îndepărta așa de repede. De la o zi la alta. Da, sunt naivă. Da, asta e.

Dar acum cred și înțeleg într-un final că trebuie să respecți deciziile oamenilor și să nu te bagi în sufletul lor. Dacă aleg să plece. dacă aleg să rămână, să rămâna. Nu contează ce simți tu, nu contează că tu ai vrea să stea și să le zici toate cuvintele frumoase din lume. Contează să te poți desprinde.

Dar dacă vrei să fii rechin, atunci fii. Nu te întoarce, nu țipa, nu regreta.

Nu totul e un joc. Cele mai multe lucruri nu sunt un joc. Dar ai 2 variante...ori te întorci și pleci ori faci pasul decisiv și pleci mai departe. Nu-ți impune limite, totul e permis când lupți pentru ceva care-ți dorești. Nu-ți fie frică de regrete, de frica de eșec. Te trag înapoi.

Pentru că uneori nu ai de ales.

Sunt obosită, mă duc la un sooomn luuung (până dimineață la 7)

Un comentariu:

Evergreen spunea...

Oamenii pleaca mereu. Asta s-o stii de la mine. Dar dupa o vreme, te obisnuiesti cu asta si n-o sa mai fie asa greu sa te desprinzi.

Si tu pleci, poate nu-ti dai seama...