luni, 1 noiembrie 2010

Pick me. Choose ME. Love ME.


I lied. I’m not out of this relationship. I’m in.
I’m so in, it’s humiliating because here I am begging.
Ok here it is: Your choice, it’s simple: her or me.
And I’m sure she’s really great… But I love you.
In a really really big, pretend to like your taste in music, let your eat the last piece of cheese cake, hold a radio over my head outside your window!
Unfortunate way that makes me hate you, love you.
So pick me. Choose me. Love me.

 Meredith- Grey's anatomy

Love,  S

 

 

duminică, 31 octombrie 2010

Ce să (nu ) le spui femeilor

Ştim bine că oricum, orice aţi spune, voi sunteţi de vină şi şansele să vă dăm dreptate sunt mici spre inexistente. 

 Să-i dăm drumul.

 1. Ce-ai? 
 Evident că la întrebarea asta răspunsul e "NIMIC". Şi ar trebui să vă prindeţi că avem ceva, şi ia ghiciţi din cauza cui? Da, a voastră. Aşa că în loc să mă întrebi ce am, mai bine te revanşezi frumuşel, că ştii tu ce-ai făcut.

 2. Şi apropo de "ştii tu ce-ai făcut...", apare întrebarea "Dar cu ce-am greşit? "
Aaa, cu nimic. Nici nu eşti un dobitoc. Dar nu asta e problema, că eşti un dobitoc, că vă iubim şi aşa, dar problema o ai cu scăpările de memorie. Aşa că mai bine gândeşte-te cu ce-ai călcat pe bec, în loc să întrebi ca un copil cretin "Da iiioooooo ce-am făcuuuuut?"


3. Ce vrei să facem diseară?
E ok întrebarea asta până la limita la care nu întrebi asta de FIECARE dată. Ia pune-ţi căpuşoru la contribuţie, atunci când ieşi cu băieţii ştii să judeci unde şi cum.

 4. Parcă te-ai mai îngrăşat. Nu?
Ştiti filmul cu Chuck, păpuşa ucigaşă? O să aibă o mutră de Hi, I m Chuck, wanna play? După care o să îşi imagineze cum ai arăta într-o baltă de sânge. Glumesc. Dar sigur o să aibă impresia că nu te mai atrage, că n-o mai placi, că ţi-ai găsit alta şi alte bălării.

5. Cum arăt? (asta te întreabă ea)
 Nu, "BINE" NU e un răspuns. Poţi să încerci cu "extraordinar, iubito", sau "eşti cea mai frumoasă". Şi apropo, să fii ipocrit nu e o soluţie. Clar?

 6. “Chiar ai de gând să mănânci chestia aia?”
 Nu prietene, am de gând să mă uit la ea. O mai comandam dacă nu aveam nevoie?

 7. “Cea mai bună prietenă a ta arată demenţial!”
 Păi şi ce aia a noastră nu te-ai dat la aia? Deci dai dovadă de un tupeu major dacă zici chestia asta. Iar ea o să aibă grijă să facă pe rănita, şi tu n-o mai vezi p-aia decât de vreo 2 ori pe an, şi atunci întâmplător. Pam pam.

 8. "Sunt stresat şi obosit"
 Da, pe bune, eu te înţeleg că munceşti într-o zi cât alţii în 10, dar dacă mă fuţi la cap cu asta, nu rezolvi decât să mă iriţi şi în final să te trimit să mă cauţi prin alte părţi. Şi să vezi atunci oboseală şi stres. 

 9."N-am avut timp să îţi iau un cadou" vs. "Am uitat de ziua ta complet, iartă-mă!"
La astea două ai dat-o-n bară rău de tot. Bineînţeles, la a 2a mai mult ca la prima, da s grave. Nu contează amărâtu ala de cadou, nu contează dacă e o floare sau un ursuleţ de pluş sau un Bmw X5, contează gestul. Iar dacă ai uitat de tot... e tragic!

 10. După un timp LUNG de relaţie "Nu te iubesc, dar ţin la tine mult."
 Aici deja eşti pa, fii conştient că aia n-o să mai stea cu tine. Doar dacă-i prea fraieră şi are impresia că-ţi vin sentimentele peste noapte. 

Greşeli frecvente pe care le faceţi la prima întâlnire:
1. Eu personal mă uit la încălţăminte şi deşi risc să par snoabă aici, niciodată nu voi ridica ochii mai sus de picioarele unui bărbat care poartă adidaşi!
2. Dacă ai o problemă cu asortatul, din nou e FAIL.
 3. Dacă nu eşti îngrijit, ăsta e cel mai mare fail. Nu, nu o să fie fail, dacă aparent e un look neglijent, dar de fapt e foarte îngrijit
4. Nu, dacă o să vorbeşti la telefon pe tot parcursul întâlnirii, nu îmi demonstrezi că eşti important, ci doar că eşti neinteresat.
 5. Fosta nu e un subiect de discuţie, la fel cum nu sunt nici foştii mei.
 6. Dacă vorbeşti doar despre TINE, din nou, nu o să par impresionată.
 7.Dacă nu eşti haios, nu-mi placi.
 8. Şi o să-mi placi şi mai puţin dacă mă întrebi dacă poţi să mă săruţi. Ori o faci, ori nu. Numai nu întreba, te rog!

 Va urma şi un post în care voi critica şi femeile şi obiceiurile noastre proaste. Aşa că nu săriţi, masculilor!

 Acest post este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Deci, fără venin pe-aici. 
Pam Pam!

Love,







sâmbătă, 30 octombrie 2010

Leapşă genială

Deci în ce constă:
păi trebuie să răspundeţi la câteva întrebari şi să daţi mai departe la 8 persoane din lista voastră. Fiecare trebuie să specifice prin nume şi link  autorul de la care a primit leapşa.
Ca rugaminte ar fi să se răspundă sincer la întrebari şi puţină gândire ¨out of the box¨

La unele întrebări trebuie gândit la modul ¨Prin Absurd¨. Răspunzând la ele nu se va inţelege că aţi fost/sunteţi/trăiţi acele experienţe.

1. esti intr-o situatie unde drepturile individului nu exista. trebuie sa alegi intre Umilinta si Bataie. tu ce alegi si de ce?
Acum nu prea înţeleg dacă atunci când vine vorba de mine, sau de alţii. În orice caz, nici când vine vorba despre mine, dar nici când vine vorba despre alţii nu sunt de acord cu bătaia, e penibilă. Dar umilinţa rezolvă altfel lucrurile.

 2. 3+4= 5 este posibil?
 Când crezi în ceva totul este posibil.
3. Daca cineva maine iti pune pe masa 1 milion de euro si iti spune sa omori pe cel mai bun prieten/a, ai face-o?
Nu. Nicio sumă de bani nu compensează faptul că aş trăi o viaţă întreagă cu o crimă, indiferent dacă cea mai bună prietenă sau un străin.
4. Spui intotdeauna adevarul?
Nu. Toţi minţim- uneori asta e singura cale de a scăpa de ceva, sau a evita ceva.

5. Esti la un pas sa iti realizezi cel mai mare vis al tau. Pentru a reusi trebuie sa faci un compromis pe care in mod normal nu l-ai face. De retinut e ca de nu faci acel compromis s-a zis cu visul tau pentru todeauna. Ce faci?
Bineînţeles că-l fac. If you want something you never had in your life…you have to be willing to do things you never did before…

6. Ai inselat, furat vreodata?
De înşelat am înşelat, dar niciodată când mi-a păsat. Iar de furat am furat doar săruturi, mângăieri şi zâmbete.

 7. Ce parere ai despre zicala: ¨Creeaza-i unui om DORINTA si se va fute pe ele principii, vise, etc
Atunci când apare dorinţa, trebuie să renunţi la anumite principii pentru a ajunge la un scop. Şi nu neapărat scop- că poate nu câştigi nimic, ba chiar pierzi. Dar îţi doreşti atât de mult încât nu-ţi pasă. Deci da, pe proprie experienţă zic da.

8. Ti s-a facut vreodata o observatie negativa in pat? daca da care a fost aceasta.
Nu, chiar nu. Dar şi dacă mi s-ar fi făcut, oare aş fi zis aici?
9. Esti in situatia de a decide intr-o situatie fara iesire. Trebuie sa ordoni moartea a unui milion de oameni pentru a salva alti 5 miliarde. Daca nu-i sacrifici pe cei 1 milion , atunci vor muri toti. Care e decizia ta?
Păi îi salvez pe cei 5 miliarde- cred că oricine ar face asta. Doar ca aş vrea ca în cei 1 milion să nu fie oamenii dragi mie.

10. Ce aplicatie/formula matematica ne poate da raspunsul =123456789 ?
11111,1111 la pătrat (gooooogleee!!!) sunt umanistă aşa că habar n-am.

 11. Pentru ce suma ti-ai inchiria timp de o saptamana partenera/ul?
Dacă îţi pasă de el sau de ea, e simplu: nu faci asta. Dacă nu-ţi pasă şi mai simplu.
12. Daca nu ai avea ce manca ai da in cap cuiva?
Probabil, nu am fost în situaţia asta, dar când ajungi la disperare, cine ştie?
13. Cand ai facut ultima oara sex si cu cine?
Aici chiar intră  la categoria prea-personal-pentru-blog-că-e-plin-de-cretini-care-citesc.

 14. Iti prinzi partenerul in pat cu o alta persoana in timpul actului sexual. Cum reactionezi?
Mă întorc şi plec. M-aş umili mult prea tare să zic ceva.
15. Daca ai fi Dumnezeu pentru o zi care ar primele 7 lucruri pe care le-ai face?
La asta chiar nu ştiu, şi nici nu îndrăznesc să mă gândesc. Asta nu mai intră nici măcar la categoria "prin absurd"

16. Dai bani la cersatori?
Uneori, dacă mă impresionează într-atât.De obicei bătrânilor. Copiii nu mă impresionează aşa tare ca bătrânii. Mereu îi dau unei bătrânici care nu cerşeşte ci vinde floricele. Însă fără să-i iau florile. Însă, citisem un sondaj că un cerşetor din Bucureşti câştigă în jur de 300 de ron pe ZI. Voi aveţi atât zilnic? 

17. Maine e sfarsitul lumii. ai 24 de ore la dipozitie. cei ai face in aceste 24 de ore?
Ce nu am avut curaj să fac toată viaţa. Absolut tot!


18. Esti intr-o celula de 2/2 cu inca un partener de 10 ani. In tot acest timp ai fost pus/a la cele mai groaznice chinuri posibile. Intr-o zi ti se ofera posibilitatea de a scapa toate acestea. Trebuie doar sa-i oferi cele mai goznice chinuri colegului de celula timp de 2 ani. Ce alegi? Sa te chinuie in continuare sau sa-l chinui tu pe colegul de celula?
Să fiu chinuită în continuare. Nu sunt capabilă să fac atât de mult rău. 

19. Intr-o zi te suna cineva si iti spune ca stie cel mai groaznic secret al tau. daca nu-i dai ce si cat vrea va spune tuturor. Daca s-ar afla, acel secret ar distruge tot ce ai cladit, ai pierde totul. ce vei face in continuare?
 Să-l spună. Nu poate fi atât de groaznic. Şi plus de asta, nu am secrete groaznice. Aşa că... je m en fiche.

 20. O parere personala obiectiva despre autorul care ti-a trimis leapsa. minim  50 de caractere.
 O tipă simpatică, de viaţă şi foarte sociabilă. 


Ştiu că sunt mult mai mult de 8, dar na...





 

îmi place când..

Îmi place când încerc să fiu mai bună- şi reuşesc. Îmi place când mă pun să învăţ şi durează puţin pentru că mă concentrez. Şi-mi place satisfacţia că ceva mi-a ieşit bine. Îmi place când încerc să fac clătite (şi nu sunt cea mai buna în bucătărie- dar încerc, şi pun suflet) şi ies foarte bine.

 Îmi place când mă trezesc cu zâmbetul pe buze, şi îmi place când mânânc cu familia în week-end la prânz. Îmi place când la finalul unei zile ştiu că am rezolvat cu brio tot ce aveam de făcut. 

 Îmi place că azi sunt fericită şi azi am încredere în mine. 


vineri, 29 octombrie 2010


Ea era singura care s-ar fi întors mereu. Şi se întorcea mereu, indiferent ce s-ar fi întâmplat. Singura pe care dacă o rugai să rămână, rămânea fără să clipească. De fapt rămânea fără măcar să o rogi, că ştia să-ţi citească în priviri, nu avea nevoie de vorbe. Singura căreia nu i-a fost frică să dea tot, pus pe tavă. Singura care n-a ştiut că nu înseamnă nimic. Singura care a fost acolo şi ar mai fi fost, dacă se putea.

Singura care a iubit, singura care a dat, singura care a suferit apoi. Singura fraieră. Singura care şi acum... şi acum nimic. Închei aici.


"Ea era singura care venea in multimea aceea care se intorcea. "-Gabriel Garcia Marquez

 









Cam asta face plictiseala din om, într-o vineri seara, fără chef de ieşit şi linişte, cu filme bune şi leneveală... şi cu dor. 

 Dacă vreţi şi voi preocupări puerile:
Aici găsiţi site-uri unde vă puteţi prelucra fotografiile.

 pam pam. 


joi, 28 octombrie 2010

Random talk


There is no time for cut-and-dried monotony. There is time for work. And time for love. That leaves no other time.

 Nu zice nimeni că nu suntem obosiţi şi nu zice nimeni că nu trebuie să avem dimineţi în care să nu ne putem ridica din pat. Şi deşi nu putem, totuşi, trebuie să o facem, că nu avem de ales, nu ne întreaba nimeni "Auzi drăguţo? Ia zi scumpo, vrei să îţi rezolvi programul infect pe ziua de azi? Aaaa, nu vrei? Sigur, ia-ţi liber azi. Şi mâine dacă vrei."

 Am început dimineaţa jalnic. Îmi simţeam pleoapele grele, mi se închideau ochii, nu găseam haine, nu-mi găseam eyelinerul, am ajuns la şcoală. Prima oră: geografie, LUCRARE. Hartă oarbă. Europa. Auch. Ce munţi, ce golfuri, ce?! Am bâjbâit şi am nimerit câteva dintre ele (pe cele din România, că le ştiam deja din fericire). Am ieşit din clasă, am uitat, asta e, de ce să-mi fac sânge rău? Îi auzeam pe alţii "Vaaai, iau 2, vai iau 4". Ghinion, je m en fiche. Sau c est la vie, cum zic alţii. 

Apoi info, am făcut aşa, cu târşă, fişa de lucru (pentru că primim una-n fiecare oră), a verificat-o profa, haha, bine, ca de obicei (I m good. Even when I m bad.), apoi alte ore foarteeee plictisitoare, câteva momente funny, râs cu lacrimi.

 Lucrare la mate- matrice, 3 exerciţii, făcute perfect. Mai am un 10, dar nu strică încă unul. Ihi. 

Acum am ajuns acasă, mă pregătesc să beau un cappucino, iar apoi... the same schedule. Tre să plec, şi urmează să ajung acasă pe la 7. Iar n-am timp să dorm şi nici măcar nu mă mai enervez. 

 De fapt ceea ce încercam să subliniez prin postul ăsta e că oricât de obosiţi am fi sau stresaţi, sau până peste cap cu treaba, trebuie totuşi să le facem. Şi decât să facem lucruri în silă, doar aşa ca să fie, făcute prost, nu mai bine le facem cu suflet? Întotdeauna un lucru la care ai pus suflet va ieşi bine. Pentru că ai muncit pentru el. 
Şi decât să păstrăm lucruri sau oameni lângă noi doar pentru că ne e greu sau lene să purtăm o discuţie sau pur şi simplu sa renunţăm, nu mai bine ne asumăm o decizie corectă pentru noi înşine?  

Ce naiba? Viaţa e numai una, şi şi în aia să mă plâng că aia aşa, aia invers şi pe dincolo?Haha, postul ăsta face reclamă la zâmbete!!!


Na, şi vă dau şi poze motivaţionale! 

Pozele sunt de pe http://deviantart.com, http://tumblr.com, iar una din poze, e de la Habiba
Şi deci ia să nu vă aud că sunteţi obosiţi, stresaţi, nefericiţi. Da?





Sentimente

Am primit o leapşă de la draga de Moniq şi firele ei de simţiri, şi mă conformez.

 Ziua cea mai frumoasă? - Una de primăvară, sau o zi de Crăciun cu miros de brad, portocale şi iubire, şi multe altele.

Lucrul cel mai ușor?-A invidia înainte să cunoşti, a renunţa înainte să încerci

Cel mai mare obstacol?
- Frica!
Cea mai mare greșeală? -Dependenţa de ceva (da, inclusiv de iubire), frica, minciuna, ura

Cauza răutăților?- Invidia şi egoismul

Cea mai mare înfrângere?-Plecarea, uitarea, neşansa...

Prima necesitate? -Afecţiunea, apartenenţa

Cel mai mare mister? -Viaţa

Cel mai mare defect? -Naivitatea

Persoana cea mai periculoasă?
-Ignorantul, ipocritul, prostul, intrigantul

Cel mai urât sentiment? -Aici o să zic ca ea- invidia şi ura

Cel mai frumos cadou?
-Zâmbetul

Cel mai bun remediu?-Uitarea

Protecția efectivă?- Nepăsarea, ironia, sarcasmul

Sentimentul cel mai frumos? -Fluturaşii din stomaac

Leapşa merge mai departe la tot blogrollul meu. Cei care doresc, bineînţeles


marți, 26 octombrie 2010

Cât de incompetent să fii?

Ieri, zi luuungă şi mohorâtă, cu treabă gârlă. Plec de la şcoală cu a mea 9000 (Naiomi Nakamura pentru prieteni- best friend, ihi ), o rog frumos să nu ia autobuzu din parc şi să-l ia de la următoarea staţie, să nu merg ca fraiera singură până la poştă, acceptă repede că mă iubeşte, că n-are de ales şi mergem spre poştă. În fine, bârfe pe drum, râs şi ţinut de burtă, d-astea. În fine, râdeam eu râdeam, dar râdeam a pagubă, că mă grăbeam, că ziua mea era nici pe departe terminată.

Ajungem la poştă. 2 persoane în faţa mea. Deja zâmbeam, zic "Hai că merge repede." Intrăm. A durat 15 (!!!) minute până i-a dat ăluia un amărât de colet. Că între timp socializa cu el. Na poftim uniune europeană. Mă apucaseră nervii, dar zic că hai că merge mai repede la cucoana următoare. Bun. Tastează donşoara de la poştă cu o viteză, cam aşa, cum aleargă melcul, caută coletul vreo 5 minute, apoi îi cere ăleia 30 de bani mărunt. Tipa n-are, aşa că madama noastră pleacă să schimbe banii. Încă 5 minute. Pentru 30 de bani. Se întoarce, îi dă ăleia restu, mai tastează vreo 5 minute (cred că îşi scria autobiografie, memoriile, dracu s-o ia, punct. ). Ajung eu la rând. Îi dau avizul, buletinul şi banii ca s-o scutesc de grija de a mi le mai cere. Îi sună telefonul, răspunde, vorbeşte, tastează cu o mână (de parcă n-ar fi suficient că nu e în stare nici cu două). Se hlizeşte la telefon, la sfârşit spune "Te iubesc", îi spune de 3 ori că-l pupă şi închide. Apoi se hlizeşte la mine. Cauta coletul încă 5 minute, până scoate chitanţa mă apucă dracii, îi spun că nu-mi mai trebuie. Iau coletul, o salut (sunt politicoasă până şi-n situaţii limita ) şi plec.

ps-să specific şi că-n spatele meu se făcuse o coadă de 6-7 persoane care toţi aveau o faţă de parcă ar fi lăsat-o într-o baltă de sânge cu cea mai mare plăcere.

 Şi aşa am pierdut aproape o oră la poştă, cu doar două persoane în faţa mea. 

 Şi acum vine întrebarea: Cine dracu le angajează p-astea???

duminică, 24 octombrie 2010

Where is the love?

Niciodată să nu-ţi pară rău de oamenii pentru care ai suferit. Suferinţa mare vine doar dintr-o iubire care ţi-a umplut sufletul, care te-a făcut să zâmbeşti singur ca un cretin pe stradă, te-a făcut să râzi în hohote, să disperi, să simţi, să traieşti. Omul ăla ţi-a umplut sufletul, te-a făcut să fii altcineva, te-a învăţat să iubeşti, ţi-a explicat zâmbind când ai greşit şi a fost lângă tine, chiar dacă apoi a plecat. Dar tu ai rămas cu lecţiile învăţate şi asta merită orice suferinţă...

 ...Dar totuşi, aş vrea, în cel mai egoist mod posibil şi existent, să sufere cineva la fel de mult din cauza mea. Să ştiu că cineva m-a iubit atât de mult cum am iubit şi eu odată...

"Oricum tind să cred că iubirea e un fel de ambalaj frumos pentru o cantitate enormă de egoism şi ipocrizie."

ps- poza e de aici  







sâmbătă, 23 octombrie 2010

Pam pam!



Sunt egoistă, nerăbdătoare şi un pic nesigură. Fac greşeli, nu am control, şi uneori sunt greu de suportat. Dar dacă nu mă poţi suporta la rău, atunci e sigur ca naiba că nu mă meriţi când sunt cea mai bună
 Din nou, din spusele lui Marylin Monroe (fără "huuuuoooo" de după garduri, da? ). 
 E adevărat, real şi acum mă reprezintă. Da, sunt într-adevăr egoistă, încerc să mă pun pe primul loc, că atunci când nu am făcut-o, am picat prost tare. Şi nu am de gând să se mai repete, că e trist, şi nu merită. 

 Nerăbdătoare- nu SUPORT să aştept. Ori acum, ori ACUM. Deci chiar când vine vorba de aşteptat, mi se urcă sângele la cap. Fie că e vorba de stat la cozi, fie că e vorba de aşteptat pe cineva (apropo, sunt foarte punctuală ). Deci da, urăsc aşteptările. Încep să-mi rod unghiile, să mă joc cu ceva, să bat din picior, sau orice să mă distragă.

 Nesigură- În mod cert. În afara faptului că niciodată habar nu am, şi niciodată nu ştiu cu ce să mă îmbrac, şi nu ştiu ce să aleg între aia şi ailaltă, deci da, sunt nesigură. Niciodată habar n-am unde vreau să merg diseara şi bla bla. Dar când vine vorba de program şcolar, meditaţii, repetiţii, învăţat şi chestii serioase, mi-s foarte organizată. Ihi

 Greşeli- Oho, gârlă. Toţi ne facem, la toţi ne pare rău (mie mai puţin, nu prea mai regret nimic). Şi nici eu nu ies din tipar. Calc pe bec, apoi mă amuz, că orice greşeală trece. Dar totuşi, durerea din piept trece...după o lună, după un an, dar uneori regretul că ai greşit niciodată...

 Despre control- Aici mă pot lăuda- am auto-control, şi încă mult. Mă controlez în cele mai nasoale momente şi ştiu să mă duc în zona aia în care să nu urlu. Şi mă pot calma foarte repede, deşi mă aprind uşoooor

 Da, uneori sunt greu de suportat- Sunt nesuferită, arţăgoasă, nu înţeleg sau mă fac că nu înţeleg, şi dacă nu te suport, o să ştii, că-ţi arăt eu.
Dar niciodată nu rănesc oamenii dragi, fie că n-am dormit de 3 nopţi şi am stat cu cafeaua la bot să învăţ pentru nu ştiu ce, fie că îs supărată sau etc. Şi mereu încerc să-i fac pe cei dragi să zâmbească. Dar mai calc şi eu pe bec, că-s mică şi drăguţă


                  Şi da...am nevoie de un tip care să înţeleagă toate astea, să fie pentru mine şi eu pentru el, şi nu prea ştiu de unde să-l iau.Cred că mi s-a făcut dor să-mi pierd capul după cineva...

 Pam pam!

vineri, 22 octombrie 2010

Îngerul şi floarea-poveste pentru oameni mari

De fapt este vorba de o punere în scenă (extraordinară) a Micului Prinţ de Antoine Saint Exupery. Dar redenumită, şi numită Îngerul şi floarea. 

 Deci azi o să vă vorbesc despre un înger. Un înger care avea o planetă micuţă, unde avea foaaarte puţin loc. Dar în acel loc micuţ, aşa cum era, avea o floare. O floare pe care nu prea ştia cum s-o iubească, că era tânăr. Şi floarea asta a noastră era frumoasă tare, dar şi mofturoasă, având tot felul de pretenţii la adresa îngerului. Care se simţea tot mai singur. Şi atunci se hotărăşte să... da, să plece! Că asta fac oamenii adesea. Să plece să-şi caute un prieten. Floarea e vizibil întristată, dar îl lasă să plece, spunând că "Trebuie totuşi să rabd şi vreo două-trei omizi dacă vreau să văd cum arată fluturii..."

 Mergând pe drumul lui, se întâlneşte cu un rege peeeeerfect, care domnea peste tot şi toate dar era... da, aţi ghicit, singur. Îngeraşul îi cere un apus de soare, dacă tot el domneşte peste tot şi toate, iar acesta îi răspunde că trebuie să mai crească puţin, cam  până la ora 7 , concluzionând cu frumosul citat "Trebuie să ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea". Regele- fiind unul foarte vanitos, (şi aşa cum spune şi Antoine De Saint Exupery în carte- "Vanitoşii nu aud niciodatî decât laudele"), îl convinge pe înger să bată din palme, că îi place foarte mult să fie aclamat şi admirat. Încearcă să-l convingă pe îngeraş să rămână pe planeta lui, oferindu-i să fie ministru de justiţie, şi îi explică că îşi va judeca propria persoană, pentru că el fiind un rege peeeerfect, nu are nevoie de judecată, dar acesta refuză spunându-i că se poate judeca pe sine de oriunde ar fi şi pleacă mai departe.
"A te judeca pe tine însuţi este mult mai greu decât a-i judeca pe alţii. Dacă ajungi să te judeci cum trebuie, înseamnă că eşti într-adevăr un om înţelept."

 Se întâlneşte cu un om care calcula. Şi calcula şi iar calcula. Stele, pe care susţinea că sunt ale lui, pe principiul că dacă găseşti ceva şi nu e al nimănui, a cui e? Al tău! .  Omul nostru descrie stelele ca fiind "mărunte, aurii, şi care-i face pe pierde-vară să viseze. Eu sunt un om serios, nu am timp de visuri! "

Pleacă şi de acolo şi se întâlneşte îngeru nostru, cu un geograf- care de fapt păzea trenuri şi nota, iar în timpul liber vindea pastile, cu 25 la sută comision. O scenă foarte mişto şi amuzantă, în care se exprimă clar şi la obiect...că oamenii nu mai au timp...pentru nimic...chiar el concluzionând că "Oamenii se înghesuie în vagoane fără să mai ştie ce caută", "Oamenii se 
înfundă în trenurile lor rapide, dar nu mai ştiu nici ei ce caută", "Şi totuşi, ceea ce caută ar putea fi văzut într-o singură floare sau într-un strop de apa"

 Apoi îngerul nostru se întâlneşte cu vulpea. Îngeraşul o roagă să-i fie prietenă, iar aceasta îi raspunde că nu poate, pentru că nu e îmblânzită, termen care pentru înger e necunoscut. "A îmblânzi înseamnă a-ţi crea legături". "Dar dacă tu mă îmblânzeşti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi pentru mine, fără seamăn în lume, şi la fel şi eu pentru tine. Vei cunoaşte sunetul unor paşi deosebit de-al tuturora." Îngerul se decide totuşi să plece şi de aici, iar vulpea îi dă o povaţă care e o adevarată lecţie de viaţă- "E foarte simplu: limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor"

 Încă câteva citate de-ale vulpii- "Devii răspunzător de-a pururi pentru ceea ce-ai îmblânzit"
"Nu cunoaştem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp să cunoască nimic. Cumpară lucruri de-a gata, de la neguţători. Cum însă nu există neguţători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei să ai un prieten imblanzeste-mă."


Următorul cu care se întâlneşte îngerul e un şarpe, care-i promite că dacă-i va fi dor de casă, îl va duce înapoi pe planeta lui. Îngerul e trist că nu a găsit niciun om în deşert, şi că e singur. Şarpele îi spune că "Singur te simţi şi printre oameni" . Îngeraşul nostru spune că "Oamenii n-au niciun pic de fantezie. Nu fac altceva decât să îngâne ceea ce le spui."


 În scena finală, îngeraşul se întâlneşte cu un pilot căruia i s-a prăbuşit avionul în deşert şi e extrem de trist. Îngerul îl roagă să îi deseneze o oaie, apoi îl pune să o şteargă, că pare bolnavă, apoi e prea mare, prea mică, apoi ajunge la concluzia că nu poate lua oaia pe planeta lui pentru că oile mănâncă...flori. Deci i-ar putea mânca şi floarea...
Pilotul îi spune: "
Oamenilor mari le plac numerele. Când le vorbiţi de un nou prieten, nu vă întreabă niciodată ceea ce este cu adevărat important. Nu vă întreabă niciodată: "Cum sună vocea lui? Ce jocuri îi plac? Colecţionează fluturi?" Ei vă întreabă: "Câţi ani are? Câţi fraţi are? Cât cântăreşte? Cât câştigă tatăl său?" Numai atunci ei vor crede că l-au cunoscut."
Urmează o serie de chestii amuzante, îngerul îi spune că îşi caută în prieten, pilotul râde că oare cine şi-ar putea căuta un prieten în deşert, apoi se uită la apusul de soare împreuna, îngerul spunându-i că el când e trist se uită la un apus, şi că într-o zi a văzut 43!!! de apusuri de soare pe planeta lui, pilotul râzând iar şi concluzionând că trebuie să fi fost tare trist în ziua aia

La final îngerul ţine un monolog în care spune că inima vede ceea ce e important, şi că oamenii caută şi adesea nu găsesc ce caută... şi se întoarce pe planeta lui împreună cu şarpele, spunându-i noului său prieten, pilotul, că " Pentru a fi fericit trebuie doar să te gândeşti că undeva, printre milioane de stele, este fiinţa iubită"

O piesă emoţionantă, foarte amuzantă, dar cu un substrat tare trist... Nu oi fi eu o bună povestitoare, dar piesa a avut un impact foarte mare asupra mea. Cartea Micul Prinţ, e puţin diferită ca ordinea oamenilor pe care îi întâlneşte, diferenţa cea mare fiind că în carte avem un prinţ, iar în piesă un înger. Oricum, vă recomand cartea, care e o...poveste pentru oamenii mari! 

"


 

joi, 21 octombrie 2010

Se întâmplă atunci...

...Când ai cheful ala de ne-chef, când îţi vine să stai singur cuc, cu o ceaşcă de ceai şi un pachet întreg de Winston şi eventual muzică, sau tv, când nu mai ai chef nici să dansezi (în condiţiile în care dansul e o mare pasiune), când liniştea nu mai e de ajuns şi vrei să te agiţi, când tot ce-ai vrea ar fi câteva zile la munte cu cineva apropiat, când vrei să adormi înainte de sărbători şi să te trezeşti pe 1 ianuarie, când nu dormi nopţi în şir şi ţi se închid ochii în timpul zilei, când cineva pe care-l porţi în tine în fiecare clipă nici nu mai are habar că ai existat vreodată, sau că exişti...

 ...Dar şi....
Când îţi redecorezi camera...doar aşa, când te trezeşti zâmbind, când te îndrăgosteşti din nou, când primeşti un sms drăguţ, când faci pe cineva să râdă, când ieşi la un ceai cu cineva drag, când adormi în fund, uitându-te la tv, când găseşti ceva ce căutai de mult, când îţi cumperi ceva nou,
Când îţi apare înapoi zâmbetul...



luni, 18 octombrie 2010

Am învăţat (Eu, nu Octavian Paler)


I believe that everything happens for a reason. People change so that you can learn to let go, things go wrong so that you appreciate them when they're right, you believe lies so you eventually learn to trust no one but yourself, and sometimes good things fall apart so better things can fall together.

Cred că fiecare lucru se întâmpla cu un motiv. Oamenii se schimbă pentru ca tu să înveţi să laşi lucrurile să plece, lucrurile merg prost, ca atunci când merg bine să le apreciezi, crezi minciuni ca să înveţi să nu ai încredere în nimeni, ci în tine, iar uneori lucrurile bune se duc naibii, ca să poată să vină lucrurile şi mai bune.

 Ichitz, pe bune că aşa-i. Citatul e a lui Marylin Monroe (deşi risc să sun feministă şi să aud numa huuuuooooo de după garduri), eu o admir pe tipa asta. Nu pentru aventurile amoroase sau pentru că a fost o actriţa de mână a 3a, (că asta crede lumea, că toţi debordează de inteligenţă şi tot tacâmu...) ci pentru chestiile care le-a spus.


Am învăţat în ultimele 6 luni cât poate n-am învăţat în ani de zile. Am învăţat că oamenii pleaca. Nu, nu ai cum să-i opreşti. Ei pleacă şi atât. Apoi, cum te pansezi...e treaba ta. Strict şi numai a ta. Cum faci, dacă te doare, dacă te simţi de parcă nu mai ai o mână, dacă boceşti. Asta nu contează, pentru că aşa cum ziceam mai sus, ăla sau aia pleacă. Dacă ai înţeles la timp, bine. Daca nu, nu bine, dar asta e...

Am învăţat că prieteni sunt prea puţini. De-aia aşa că zic eu, şi că viaţa nu e ca în sex and the fucking city,  şi nimeni nu sare aşa repede în ajutorul tău. A, ba da, în ajutorul tău să-ţi rupi gâtu cât mai repede. Aici deja ai nevoie de puţină inteligenţă, că zău că nu te poţi impedica de toti cretinii. Că doar nu-şi rupi gâtu odată la 20 de paşi. Oricum, prea puţini oameni aleg să rămână. Şi ăia care o fac, preţuieşte-i, fii lângă ei...

 Am învăţat că şi atunci când am dat totul la dracu am iubit viaţa asta, aşa cum e rea. Rău cu rău, da se poate şi mai rau. Ihi. Şi dacă n-o preţuieşti la timp, când naiba? Traieşte-o nu e cazul să o plângi.

 Am învăţat că minciuna e doar o ascundere cretină a adevărului. Oamenii mint, şi fac asta des. Dacă îi asculţi şi îi crezi, te duci naibii după ei. Dacă ştii să faci diferenţa între ce-i pe bune şi ce nu, ajungi departe.

 Am învăţat că atunci când vine fericirea, şi când vin lucrurile bune, le culegi de pe drum şi o să ştii. Până atunci poţi găsi fericirea şi-n cafeaua de dimineaţă sau într-o melodie frumoasă (aviz amatorilor- Kelly Rowland- I ll be your commander- de câteva zile e light motiv). Sau în poze frumoase- aia cu Leonardo di Caprio- v-o arăt dar fără bale la mine pe blog, vă rog. 
Am mai învăţat că nu tre să-ţi pui sufletu pe tava în faţa oricui, că ai vreo 99 la sută şanse să pici de loser. Zic şi eu, nu dau cu paru. Şi aici trebuie să ştii să faci selecţia clară între- merită sau nu merită

Şi până la urmă pe cuvânt că nu ştiu câţi mai merită sau ce mai merită.

Şi ultima, dar nu cea din urmă, nu am învăţat, dar vreau să învăţ că se poate şi mai bine, şi că o să fie bine, şi că vine şi soarele şi că roata se întoarce cât ar fi ea de pătrată şi că zilele care vin o să fie dacă nu mai bune, măcar altfel (dar nici mai rele, hai hai!!! ), şi mai vreau cu tărie să învăţ să cred mai mult în oameni...

P.S- Titlul se vrea a fi unul haios, nu are nicio legătura cu Paler de fapt în afară de ce a scris el (Am învăţat), chiar îl admir


duminică, 17 octombrie 2010

Nu pot să suport

1. Târfele de atenţie(Haha, attention whores- altă traducere nu am găsit) .

 - Le place orice bârfă care se aude despre ele, că deh- reclama negativă egal cea mai bună. Ihi. Caută şi cer cu disperare atenţie. Chiar dacă asta înseamnă să se îmbrace ca nişte paraşute şi să fie veşnic în cluburi urcate pe cine ştie ce bar instabil, cu cracii la vedere şi bete mangă. Nu contează asta, oricum atenţia contează, asta e baza, miezul şi cum mai vrei tu.

Evident, să arăţi ca un pom de Crăciun e un MUST! Adică smokey eyes (vorba vine, de fapt e un fel de pictura abstractă), 3 straturi "dă" fond de ten (portocaliu şi cu efect de mască), şi ruj roşuuuuuu, ăsta e baza. 

Da nu e neapărat să fii cum am zis mai sus. Atenţia o poţi căuta în enşpe mii de feluri. Da oricum, ai găsit-o doar odată cu găsirea unui beţiv şi care te şi bate pe post de prieten.

2. "Băeţii" mişto.

-Îi recunoşti după mers, intră în club de ca şi cum ei ar fi inventat clubbing-ul, se uită după fel şi fel de pitzipoance să vadă ce mai agaţă. Au texte cu ce faci păpuşă şi scriu pe mess cu q, k, tz şi alte chestii cul, că deh. De id-uri nu mai pomenesc nimic, să nu mi se întoarcă stomacul.

 3. Vaaai, ce bine arăţi, ce bine îţi stă eşarfa (bluza, pantalonu, chilotu sau elementele din dotare).
 Asta cu pupincurismu am citit-o la o gagică simpatică, şi mi-am dat seama cât de tare mă enervează. Tot cu ea vorbeam şi despre totala mea lipsă de diplomaţie, diplomaţia nefiind prietena mea cea mai bună. Adevărul e că de ce naiba să te pup în cur dacă nu-mi placi, ba mai mult de atât nu pot să te sufăr? Prefer să obţin ceva prin alte mijloace decât a pupa-n cur. 

 4. Prinţesele care nu pun mâna pe nimic.

 Soro, nu-ţi cere nimeni să şurubăreşti nu ştiu ce, să repari prize sau să schimbi becuri. Dar totuşi ar trebui să fii independentă, doar n-ai două mâini de stânga (mă rog, pentru mine e un compliment că am două mâini de stânga, că mi-s stângace ). Da nu-i nimic, atâta timp cât îl poţi convinge pe fraieru de lângă tine că e ok până şi să-ţi cumpere tampoane şi să-ţi facă unghiile.

5. Mironosiţele. 

 Astea de fapt îs pe primul loc, dar ordinea fiind aleatorie, nu contează. Astea-s alea, care după două guri de bere încep să devină penibile şi să facă pe animal party. Şi care se dau în stambă la alcool, şi altfel îţi dau impresia că-s ăle mai sfinte de pe pământul ăsta. 

 6. Şi ultimele dar nu cele din urmă: codependentele.

 Astea-s alea de stau cu bărbatu de la bate, că-l iubesc şi că nu vor să fie singure. Aici nici nu am cuvinte, că asta e categoria prea inteligentă pentru mine

 7. Şi cei mai dragi mie: deşteptii de dau commenturi anonime.

 Ok, înţeleg asta până la un punct. Am un blog public, un blog care-l poate citi oricine, plus că nu e anonim, adicătelea se ştie p-aici cine mi-s şi ce-am în cap. Da cum poţi tu, ca fiinţă raţională care "este", să laşi comment cu "Vai, eşti urâtă şi proastă", când tu nici măcar o identitate n-ai, că eşti anonim? Uf...

Se prea poate să fi fost puţin (mai mult )misogină sau ştiu eu cum, doar că acest text nu are nicio referire strictă la o persoană din viaţa reală. Aici e o generalizare şi trebuie luată ca atare. Şi astea fiind zise: Lasă că nu furăm, Tibi dragă!
Pam pam.