miercuri, 22 septembrie 2010

Uneori...


De multe ori am fost rea, am fost o scârbă cu oamenii pe care i-am iubit şi îi iubesc în continuare. Am aruncat vorbe grele, am urlat şi am bătut din picior inutil. De multe ori nu mi-a păsat de sacrificiile sau dovezile altora de iubire. Nu mi-a păsat decât după ce am realizat că am greşit iar de multe ori lacrimile sau scuzele nu mai valorează nimic în comparaţie cu rănile pe care le poţi lăsa apropiaţilor.

Dar aşa cum eu am lăsat răni, alţii au lăsat răni şi mai adânci în mine. Răni care deşi par vindecate, nu sunt. Răni pe care de multe ori le ascund, le evit şi fug de ele. Dar mi se mai arată trecutul din când în când.

 Nu mă mai recunosc, nu ştiu ce e cu mine, văd în oglindă un chip străin. Dar fac teatru, şi îmi port măştile. Mint şi rănesc cu uşurinţă. Am avut de la cine învăţa.

 Nu sunt cea mai bună nici pe departe. Nu sunt frumoasă, nu sunt curajoasă, nu lupt pentru scopurile mele. Şi uneori mă simt singură...

"Lucrurile importante trebuie să le cauţi cu sufletul, nu se arată ochilor..."

23 de comentarii:

Mădălin Guruianu spunea...

Frumos scris... sinceritatea este prima cale catre salvare...

Felicitari, domnisoara!

acciduzzu spunea...

uneori.. de cele mai multe ori...vorbele dor mai mult decat gesturile.Vorbele care nu se spun se pierd, dar daca le spui.. asumi si ceea ce vine dupa aia...Insa ..traim cu cele zise si auzite. Inauntru vor exista dar .. go with the flow..
Stiu ce simti.

Camelia Bucur spunea...

join the club:(

Cristina Cioba spunea...

@Madalin-multumesc mult, ma bucur ca iti place!
@Aciduzzu- merci si tie..
@Camelia- cred ca toti avem stari din astea...

Camelia Bucur spunea...

în mod clar; important e să trecem peste ele, într-un fel sau altul:(

Cristina spunea...

Ştiu sentimentul,şi eu de multe ori m-am purtat extrem de urât cu oamenii la care ţin cel mai mult,iar apoi aflam cât de oribil e regretul.
Partea proastă e că nu de fiecare dată poţi să te abţii,singura soluţie e să te înţeleagă ei..

Cristina Cioba spunea...

@camelia-toate trec."After all, computers crash, people die, relationships fall apart. The best we can do is breathe and reboot."
@cristina- stiu cum e sa nu te poti abtine. mai ales cand esti ranit, e clar ca nu o sa te abtii

Camelia Bucur spunea...

:)) să respir pot; reboot e mai greu, mi-am pierdut cd-ul de rezervă...o să mor?:))

Cameleona spunea...

Toate trec.. sau nu. Cert e că noi nu o să mai fim niciodată la fel, indiferent dacă totul trece sau nu. Deci şi dacă trec, trec degeaba.

"Lucrurile importante trebuie să le cauţi cu sufletul, nu se arată ochilor..."
Aşa e. Adevărat. Însă spune-mi mie asta, care nu mai am suflet...

Cristina Cioba spunea...

@cami-nu se moare asa usor:)):*

Cristina Cioba spunea...

@cameleona-ai suflet, doar ca acum nu-l vezi...si e bine, normal ca nu suntem la fel...suntem mai bune, mai puternice;)

Iustinel spunea...

L-ai pus pe Filip pe ganduri :-?

Cameleona spunea...

Sau nu mai putem simţi niciodată ce am simţit, asta mă omoară pe mine !

Cristina Cioba spunea...

@iustin-de ce mama draga?

Cristina Cioba spunea...

@cameleona-sau poate nici macar nu e nevoie sa simti ce ai simtit, fiecare experienta si sentiment sunt unice

"people change.feelings change.it doesn't mean that the love once shared wasn't true or real. it simply just means that sometimes when people grow, they grow apart":)

Crisu spunea...

si eu ma simt cam la fel..cum spuneam intr-un post.."a word's just a word 'till you mean what you say"....
>:D<

Cameleona spunea...

Ba e nevoie, cel puţin asta cred acum. Pentru că e sentimentul cel mai înălţător, care te ridică la divinitate, sau te poate coborî în starea cea mai de jos...
Cred într-o singură Iubire, restul e completare..

Dar să vedem, ce o mai fi.

Cristina Cioba spunea...

@cameleona-era o faza f misto intr-un film...ceva de gen "exista o singura iubire adevarata, restul sunt..."si nu mai stiu cuvantul, dar era genial..

cameleona, viata curge, nu te agita...

Cameleona spunea...

Mda... Însă, numai noi, cei care aşteptăm „să curgă” , ştim cum e.

Cristina Cioba spunea...

@cameleona-eu cred cu tarie in ideea ca toti avem o soarta, un destin...:)

Cameleona spunea...

Of, şi eu nu cred în destin.. cred ca destinul ni-l facem noi.
Acolo, ma întrebam, era vorba de relaţia mea şi a lui? În întrebarea ta? Îţi pot povesti, dacă vrei, dar într-un mail sau pe ym...

Uanadela spunea...

Ştii ce mi se pare foarte foarte ciudat? Că perioada asta, nu ştiu din ce motive, e neprielnică pentru creierii multora, incluzându-i aici şi pe ai mei, of course :) Wtf?

Cristina Cioba spunea...

@uanadela-m-a amuzat comentariul tau:))
bine ai venit la mine pe blog!:)