Întrebare: Ce înseamnă că în constituție regele era inviolabil?
Răspunsul meu: Păi...că nu poate fi violat?
Despre viata, dragoste, sex, fericire, ponturi, tipsuri si cum sunt eu de fapt.
marți, 22 februarie 2011
Cuvintele
Se spune că fiecare om are un cuvânt care-l definește clar și concret. Voi ce cuvânt ați alege dacă ar trebui să vă caracterizați într-unul singur?
Eu aleg...genială. Sau mai bine modestă?
Eu aleg...genială. Sau mai bine modestă?
luni, 21 februarie 2011
Hai, renunță...
Nu aș fi crezut niciodată că oamenii se pot îndepărta așa de repede. De la o zi la alta. Da, sunt naivă. Da, asta e.
Dar acum cred și înțeleg într-un final că trebuie să respecți deciziile oamenilor și să nu te bagi în sufletul lor. Dacă aleg să plece. dacă aleg să rămână, să rămâna. Nu contează ce simți tu, nu contează că tu ai vrea să stea și să le zici toate cuvintele frumoase din lume. Contează să te poți desprinde.
Dar dacă vrei să fii rechin, atunci fii. Nu te întoarce, nu țipa, nu regreta.
Nu totul e un joc. Cele mai multe lucruri nu sunt un joc. Dar ai 2 variante...ori te întorci și pleci ori faci pasul decisiv și pleci mai departe. Nu-ți impune limite, totul e permis când lupți pentru ceva care-ți dorești. Nu-ți fie frică de regrete, de frica de eșec. Te trag înapoi.
Pentru că uneori nu ai de ales.
Sunt obosită, mă duc la un sooomn luuung (până dimineață la 7)
Dar acum cred și înțeleg într-un final că trebuie să respecți deciziile oamenilor și să nu te bagi în sufletul lor. Dacă aleg să plece. dacă aleg să rămână, să rămâna. Nu contează ce simți tu, nu contează că tu ai vrea să stea și să le zici toate cuvintele frumoase din lume. Contează să te poți desprinde.
Dar dacă vrei să fii rechin, atunci fii. Nu te întoarce, nu țipa, nu regreta.
Nu totul e un joc. Cele mai multe lucruri nu sunt un joc. Dar ai 2 variante...ori te întorci și pleci ori faci pasul decisiv și pleci mai departe. Nu-ți impune limite, totul e permis când lupți pentru ceva care-ți dorești. Nu-ți fie frică de regrete, de frica de eșec. Te trag înapoi.
Pentru că uneori nu ai de ales.
Sunt obosită, mă duc la un sooomn luuung (până dimineață la 7)
duminică, 20 februarie 2011
Fals tratat despre viață
Îmi scuzați noua temă de pitzipoancă de șantier (îmi scuzați expresia, vă rog), doar că la cât de dat era peste cap blogul a trebuit să aleg ceva cât de cât ...uman. Acu, iarăși mii de scuze, da presupun că nu dă nimeni bir cu fugiții de pe blogul meu de la tema asta, nu?
Astăzi mi-am propus să scriu. Mult, până mă dor degetele. Vreau să scriu, e una din marile mele plăceri, dar lately am fost atât de secată de idei încât nu am mai știut ce să scriu. Oricum, aș minți să zic că e ordine în viața mea. Nu e. Dar încerc să fac. Sunt sensibilă (mai sensibilă decât credeam), de multe ori nu știu să zic ce simt fără să iau lucrurile la mișto (puteți să râdeți acum, hihi), încep să cred că nu iau viața suficient de în serios și încerc să mă adun, să mă găsesc. Mi-aș dori să am mai mult timp de seriale, ceai, lenevit, însă am BAC-ul în față, deci toceală scrie în fruntea mea. Până la urmă, nu-i BAC-ul așa negru, nu?
Spre rușinea mea, unele lucruri (cele nepotrivite, bineînțeles)le iau prea în serios, îmi încarc mintea și sufletul cu ele. Timpul nu așteaptă. Timpul n-o să aștepte niciodată să renunți tu la ceva. Timpul n-o să aștepte niciodată să ierți, să uiți, să visezi, să-ți îndeplinești gândurile și visele, să lași totul la o parte și să trăiești. Și o să te trezești într-o zi că a trecut timpul și... nu ai iubit, nu ai visat, nu ai citit, nu te-ai plimbat, nu ai dansat. Așa că dansează, iubește, citește mult, învață de la oricine și orice, nu știi când o să-ți prindă bine. Plimbă-te, cântă, lasă-te dus de val, dar adoptă seriozitatea când e nevoie de ea!
Oamenii te pot surprinde once in a blue moon, dar trebuie să-i lași. Obișnuiesc adeseori să anticipez reacțiile oamenilor și nu mă mai surprinde nimic.
Cred în Dumnezeu. Și am impresia destul de des că noi credem doar când avem nevoie. Când suntem supărați și triști, când avem nevoie. Nu merg la biserică, și nu mă blamez în niciun fel pentru asta, văzusem un reportaj care pare funny în aparență. Diferiți oameni erau întrebați de către reporter care e diferența dintre Paște și Crăciun, iar ei răspundeau că de Paște mănânci miel iar de Crăciun porc. Dar nu asta vroiam să vă zic. O bătrânică a răspuns că nu știe, iar când a fost întrebată dacă merge la biserică a răspuns extrem de revoltată că bineînțeles că merge. Deci despre asta vorbeam. Mersul la biserică nu te face credincios, așa cum nici statu în garaj nu te face mașină.
Citesc Rem a lui Mircea Cărtărescu de o săptămână și nu sunt în stare s-o duc la capăt. Rușine să-mi fie! De fapt nu mie, ci materiei la istorie de BAC. Cuza ar trebui să se simtă rușinat acum.
Am așteptări mari de la mine. Toți cred că avem de fapt. Toți credem că noi o să facem ceva, nu o să stăm
cu mâinile în sân uitându-ne cum ne pierdem. Deși ne pierdem de atâtea ori încât la final n-o să mai știm cine suntem și ce vrem de la noi și viață.
Sunt un om fericit și norocos. Ar trebui poate să realizez asta mai des, nu să mă pierd în detalii amare care... nu sunt nici măcar așa amare. Nici măcar materia de la istorie...Ihi.
Ce-mi propun pentru zilele astea?Să las lucrurile să curgă, nu am timp să-mi mai încarc sufletul cu lucruri care nu merită...Și să nu mă mai simt vinovată pentru niciunul din lucrurile pe care le fac!
PS-Multă sănatatefraierilor echipei de la Vplay.com că mi-au ras serialul de pe fața pământului! I miss Grey s anatomy...
sursa pozei
Astăzi mi-am propus să scriu. Mult, până mă dor degetele. Vreau să scriu, e una din marile mele plăceri, dar lately am fost atât de secată de idei încât nu am mai știut ce să scriu. Oricum, aș minți să zic că e ordine în viața mea. Nu e. Dar încerc să fac. Sunt sensibilă (mai sensibilă decât credeam), de multe ori nu știu să zic ce simt fără să iau lucrurile la mișto (puteți să râdeți acum, hihi), încep să cred că nu iau viața suficient de în serios și încerc să mă adun, să mă găsesc. Mi-aș dori să am mai mult timp de seriale, ceai, lenevit, însă am BAC-ul în față, deci toceală scrie în fruntea mea. Până la urmă, nu-i BAC-ul așa negru, nu?
Spre rușinea mea, unele lucruri (cele nepotrivite, bineînțeles)le iau prea în serios, îmi încarc mintea și sufletul cu ele. Timpul nu așteaptă. Timpul n-o să aștepte niciodată să renunți tu la ceva. Timpul n-o să aștepte niciodată să ierți, să uiți, să visezi, să-ți îndeplinești gândurile și visele, să lași totul la o parte și să trăiești. Și o să te trezești într-o zi că a trecut timpul și... nu ai iubit, nu ai visat, nu ai citit, nu te-ai plimbat, nu ai dansat. Așa că dansează, iubește, citește mult, învață de la oricine și orice, nu știi când o să-ți prindă bine. Plimbă-te, cântă, lasă-te dus de val, dar adoptă seriozitatea când e nevoie de ea!
Oamenii te pot surprinde once in a blue moon, dar trebuie să-i lași. Obișnuiesc adeseori să anticipez reacțiile oamenilor și nu mă mai surprinde nimic.
Cred în Dumnezeu. Și am impresia destul de des că noi credem doar când avem nevoie. Când suntem supărați și triști, când avem nevoie. Nu merg la biserică, și nu mă blamez în niciun fel pentru asta, văzusem un reportaj care pare funny în aparență. Diferiți oameni erau întrebați de către reporter care e diferența dintre Paște și Crăciun, iar ei răspundeau că de Paște mănânci miel iar de Crăciun porc. Dar nu asta vroiam să vă zic. O bătrânică a răspuns că nu știe, iar când a fost întrebată dacă merge la biserică a răspuns extrem de revoltată că bineînțeles că merge. Deci despre asta vorbeam. Mersul la biserică nu te face credincios, așa cum nici statu în garaj nu te face mașină.
Citesc Rem a lui Mircea Cărtărescu de o săptămână și nu sunt în stare s-o duc la capăt. Rușine să-mi fie! De fapt nu mie, ci materiei la istorie de BAC. Cuza ar trebui să se simtă rușinat acum.
Am așteptări mari de la mine. Toți cred că avem de fapt. Toți credem că noi o să facem ceva, nu o să stăm
cu mâinile în sân uitându-ne cum ne pierdem. Deși ne pierdem de atâtea ori încât la final n-o să mai știm cine suntem și ce vrem de la noi și viață.
Sunt un om fericit și norocos. Ar trebui poate să realizez asta mai des, nu să mă pierd în detalii amare care... nu sunt nici măcar așa amare. Nici măcar materia de la istorie...Ihi.
Ce-mi propun pentru zilele astea?Să las lucrurile să curgă, nu am timp să-mi mai încarc sufletul cu lucruri care nu merită...Și să nu mă mai simt vinovată pentru niciunul din lucrurile pe care le fac!
PS-Multă sănatate
sursa pozei
Rugăminte la cititorii mei
Rugăminte mare la voi: mi-am f..ut, după cum se vede, aspectul blogului... așa că am nevoie să-mi lăsați commenturi în care să-mi ziceți unde găsesc templates-uri mișto!
Hai vă rog, nițel ajutorel...
Hai vă rog, nițel ajutorel...
sâmbătă, 19 februarie 2011
Random rants II
- Azi o iau cu buline, că nu am chef de posturi kilometrice
- Nu pot să înțeleg ce vreau de la mine, darămite de la tine, așa că nu mă mai întreba, că nu știu ce să-ți zic. Nu știu cum să mă țin pe mine departe, așa că încerc să te țin pe tine.
- M-am pus serios pe învățat & sală (azi merg a 3a oară-cu tot cu mâncat sănătos și tot tacâmul)-așa că am reușit să fiu mândră de mine. Și o să fiu și mai mândră când o să ajung la rezultatele dorite.
- Încep să realizez cât mai multe din lista propusă pe 2011, și suntem abia în februarie.
- Ascult obsesiv Bruno Mars-Grenade, The Fray-how to save a life și Plumb-Damaged
- Încerc să-mi fac un program riguros, atât de riguros încât să nu-l pot încălca
- Diseară iese cu party, deci o să fac unul din lucrurile care-mi place cel mai mult: dansul. Unde mai pui că arde și calorii....
- Am de făcut la MUZICĂ un proiect mizerabil despre.... TEHNICA DESENULUI ÎN ACUARELĂ. Dubios, nu?
- Se pare că blogul meu e apreciat de femei mai mult decât de bărbați. Cred că-s nițel cam feministă.
- Mi-am mai propus încă un lucru pentru anul ăsta: să-mi modific tatuajul.
PS- Am 2 bannere pentru blog și aș vrea să aleg unul.
1.
2.
Deci..which one? Voi decideți... Sau dacă e cineva din voi care știe să lucreze frumos în Photoshop v-aș ruga frumos să mă ajutați cu un banner... pe gustul meu. Mulțumesc!
miercuri, 16 februarie 2011
Dragă domnilor....
Când Ionouka s-a întrebat dacă blogul ei e citit și de bărbați am avut și eu o revelație...
Dragă domnilor,
Sunteți tare timizi cei care mă citiți, deoarece nu lăsați niciodată niciun comment. Așa că niciodată nu vă observ prezența la mine pe blog niciodată.
Existați? Sunteți pe aici? E și vreo prezență masculină pe aici, sau doar feminină? Că acelea își fac prezența simțită în permanență (mulțumesc, fetelor!)
Haideți vă rog io, mânuța sus!
Cu stima și respect, pentru domnii mei (sper că nu inexistenți)
Dragă domnilor,
Sunteți tare timizi cei care mă citiți, deoarece nu lăsați niciodată niciun comment. Așa că niciodată nu vă observ prezența la mine pe blog niciodată.
Existați? Sunteți pe aici? E și vreo prezență masculină pe aici, sau doar feminină? Că acelea își fac prezența simțită în permanență (mulțumesc, fetelor!)
Haideți vă rog io, mânuța sus!
Cu stima și respect, pentru domnii mei (sper că nu inexistenți)
Confession: we re all fucking broken
În ciuda feței puternice pe care o arătam de fiecare dată, adeseori eram slabă. Și câteodată încă mai sunt.Când mă simțeam pierdută plângeam.Plângeam până aruncam orice rămășiță de supărare din mine...Iar atunci când simțeam că-mi scapă ceva... plângeam. Plângeam iarăși până la epuizare. Rămâneam doar cu niște ochi umflați și niște cearcăne. Atâta tot. Și poate puțin mai descărcată...dar tot pierdută.
Apoi am învățat în urma unei experiențe dure că plânsul nu rezolvă nimic. Că atunci când te pierzi trebuie să cauți soluția, sau să găsești sursa problemelor și apoi să lupți să le rezolvi.
Azi când mă simt slabă cânt, dansez, merg la sală (mai nou), mă mișc, învăț, dau cu pumnii în sacul de box până-mi amorțesc pumnii și uit și arunc toată energia negativă. Am admis într-un final că nu pot să am tot ce-mi doresc. Și atunci trebuie să renunț la cauze pierdute.
...Dar asta nu înseamnă că renunț la ele. Numesc asta obicei prost. Și anume că târăsc, trag după mine la nesfârșit oameni pentru care nu însemn nimic, mă agăț de frânturi de speranțe până se epuizează. Și pierd. Pierd enorm, pierd mult. Evit cu disperare statutul înfiorător de drama queen.
Zilele astea am descoperit sau redescoperit niște melodii frumoase:
Am primit azi unul din cele mai frumoase complimente care mi s-a făcut vreodată și anume: "Nu te-ai gândit vreodată să te faci actriță de comedie? Toată ziua râzi și zâmbești". Iar cum îmi aduc aminte de asta mă gândesc că eu chiar așa sunt, eu zâmbesc...
Nu vreau să le mai găsesc oamenilor scuze. Nu vreau să mai spun că poate a făcut aia sau ailaltă că a avut un motiv serios. Vreau să primesc confirmări, nu să le caut singură să mă pierd prin iluzii.
....Doar că acum m-am pierdut puțin. Dar mă găsesc până mâine... Promit!
marți, 15 februarie 2011
Boli ciudate (I)
Am mai văzut subiectul ăsta abordat la Zuzi, dar auzisem de el și în Desperate Housewives (bine, ca o scuză ieftină a unei nopți de amor pe lângă patul conjugal). Țin minte că am dat search pe google, pentru că am avut impresia că e o vrăjeală ieftină, un cuvânt inventat.
Așa că... doamnelor și domnilor... Vă prezint.... (sunet de tobe)... SEXSOMNIA
Potrivit portalului FOX News, aceste tulburări, reunite sub titlul generic de ”sexsomnia” sau ”sleepsex”, ii afectează in special pe oamenii sănătoşi din punct de vedere psihic. Fiind absolut ”adecvaţi” in timpul perioadei de veghe, aceleaşi persoane comit acţiuni sexuale inconştiente in timpul stării de somn.
Potrivit lui Carlos Schenck, psihiatru in cadrul Minnesota Regional Sleep Disorders Center, care impreună cu colegii săi a studiat tulburările de comportament ale oamenilor, in timpul somnului la om se poate ”trezi” orice fel de instinct primar. Sub influenţa acestuia, omul poate comite cele mai neaşteptate acţiuni.
Concentrandu-şi atenţia asupra tulburărilor de somn legate de sex, cercetătorii din grupul condus de Schenck au analizat literatura medicală din perioada 1950-2006, care conţine studii despre somn şi comportamentul sexual. In afară de aceasta, psihiatrii de la Minnesota Regional Sleep Disorders Center au analizat rezultatele unui sondaj desfăşurat pe Internet, la care luaseră parte 219 persoane.
După cum au descoperit cercetătorii, 92 % dintre persoanele intervievate au cunoscut in repetate randuri aşa-zise episoade de ”sexsomnie”. Analizarea unor surse de informaţii diferite a relevat că, in majoritatea cazurilor, ”bolnavi cronici” sunt bărbaţii. In loc să doarmă profund, aceşti ”bolnavi” se mastrubează sau fac sex cu partenerul lor chiar in timpul somnului. Orgasmul care survine in urma unor asemenea ”manipulări” nu-i obligă să se trezească. Mai mult decat atat, ei aproape că nu-şi amintesc niciodată evenimentele din noaptea precedentă.
Cu toate acestea, sexul acompaniat de mangaierile şi vocalizările corespunzătoare sau autosatisfacerea nu sunt catuşi de puţin unicele tulburări ale somnului legate de viaţa sexuală. Cei bolnavi de sexinsomnie pot să dea dovadă de agresiune sexuală, de excitare sexuală crescută in timpul somnului, pot fi urmăriţi de insomnii legate de fantezii sexuale obsedante, pot avea halucinaţii sau psihoze nocturne
Potrivit lui Carlos Schenck, psihiatru in cadrul Minnesota Regional Sleep Disorders Center, care impreună cu colegii săi a studiat tulburările de comportament ale oamenilor, in timpul somnului la om se poate ”trezi” orice fel de instinct primar. Sub influenţa acestuia, omul poate comite cele mai neaşteptate acţiuni.
Concentrandu-şi atenţia asupra tulburărilor de somn legate de sex, cercetătorii din grupul condus de Schenck au analizat literatura medicală din perioada 1950-2006, care conţine studii despre somn şi comportamentul sexual. In afară de aceasta, psihiatrii de la Minnesota Regional Sleep Disorders Center au analizat rezultatele unui sondaj desfăşurat pe Internet, la care luaseră parte 219 persoane.
După cum au descoperit cercetătorii, 92 % dintre persoanele intervievate au cunoscut in repetate randuri aşa-zise episoade de ”sexsomnie”. Analizarea unor surse de informaţii diferite a relevat că, in majoritatea cazurilor, ”bolnavi cronici” sunt bărbaţii. In loc să doarmă profund, aceşti ”bolnavi” se mastrubează sau fac sex cu partenerul lor chiar in timpul somnului. Orgasmul care survine in urma unor asemenea ”manipulări” nu-i obligă să se trezească. Mai mult decat atat, ei aproape că nu-şi amintesc niciodată evenimentele din noaptea precedentă.
Cu toate acestea, sexul acompaniat de mangaierile şi vocalizările corespunzătoare sau autosatisfacerea nu sunt catuşi de puţin unicele tulburări ale somnului legate de viaţa sexuală. Cei bolnavi de sexinsomnie pot să dea dovadă de agresiune sexuală, de excitare sexuală crescută in timpul somnului, pot fi urmăriţi de insomnii legate de fantezii sexuale obsedante, pot avea halucinaţii sau psihoze nocturne
Așa că dragii mei, vă rog frumos aveți grijă la ce faceți... când dormiți!!!
O a 2a boală... despre care am auzit în Greys anatomy... BOALA ORGASMELOR SPONTANE.
Fără nicio cauză, fără contact sexual sau atingeri se întâmplă... doar așa. Domnițelor, vă rog frumos, nu fiți invidioase... nu e deloc plăcut. Se poate întâmpla oricând... în fața unei mari comisii, în timp ce sunteți la volan... Devine ca un blestem..
Voi ce boli ciudate mai știți?
luni, 14 februarie 2011
Valentines- formă de promovare a inimioarelor de pluș
Am zis că nu scriu despre Valentine s dar mă cam mănânca degetele, alt post nu am planificat pentru azi așa că... hai să-i dăm drumul.
Despre Valentines românu cam crede asta:

Sau asta...
Sau și mai rău... asta
Sau așa....
Sau .... fiind oarecum scârbită de trandafiri (nu că nu-mi plac, dar deja sunt clișeu ambulant), așa...
Hai să vă lămuresc. Nu am nimic împotriva zilei ăsteia. Nu o să mă apuc să comentez acum că e o zi luată de la americani. Ok, n-am nicio problemă nici cu asta. Nu mă deranjează sub nicio formă, nici măcar ca idee nu mă deranjează. Cu persoana potrivită și la locul potrivit făcând ceva ieșit din tipar sau cel puțin original (bungee jumping, carusele, plecat unde văzut cu ochii, cadouri originale-cărți cu mesaje, jurnalul vostru tipărit și so on) poate fi chiar frumos.
Dar am o problemă cu ăia care-s împreună de o lună și se iubesc până-n măduva oaselor.
Și cu ăia care se injură de toți Dumnezeii în restu anului iar pe 14 februarie sărbătoresc iubirea lor. Pardon, care iubire?
Și pe tipele care așteaptă dovezi de iubire acum când oricum nu le primesc în timpul anului.
Și cu ăia care se injură de toți Dumnezeii în restu anului iar pe 14 februarie sărbătoresc iubirea lor. Pardon, care iubire?
Și pe tipele care așteaptă dovezi de iubire acum când oricum nu le primesc în timpul anului.
Pe de altă parte nu sunt foarte de acord cu spiritul ăsta de turmă. Aș prefera să mă urc în mașină pe...3 martie, să zicem (aoleo, nu pe 3, că am premieră, Fatma, te rog nu țipa!!) și să mă duc unde văd cu ochii. Și știu sigur că nu o să fiu asaltată de inimioare violente și cupluri care de care mai iubărețe.
Altă problemă: Mesajele tip sms sau mail, mă rog, ați înțeles voi. Enorm de lungi, luate de pe google și ultra folosite.
Una și mai gravă: Enorm de multele așa zise partyuri de Valentines. Adică o să fie acolo o sută de mii de cupluri care își sărbătoresc iubirea în.. club. Minunat!
Una și mai gravă: Enorm de multele așa zise partyuri de Valentines. Adică o să fie acolo o sută de mii de cupluri care își sărbătoresc iubirea în.. club. Minunat!
Am auzit că unele persoane-și spun azi la mulți ani. Și nu, nu mă refer la cei care se numesc Valentin, Valentina, etc, ci la oameni, așa, în general. Did I miss something?
Poate sună a clișeu ieftin, dar nu am nevoie de o zi în mod special, care e sărbătorită în mare parte pentru că "hai mă iubiiii, toți sărbătoresc, doar noi nu?". Dezaprob complet atitudinea asta, unde iarăși spiritul de turmă se manifestă violent. Îi admir în schimb pe cei care fac din ziua asta încă o zi în plus de a își manifesta afecțiunea.
S-a discutat și răsdiscutat despre ziua asta. Unii sunt mega încântați, alții mai puțin. Să zicem că înțeleg micile atenții și sărbătorirea zilei ăsteia. Cu persoana potrivită poate fi ceva adorabil. Dar unde naiba vă e originalitatea? Pernuțe de pluș? Checked. Ursuleț de pluș? Checked. Brățărele de argint? Checked. Inimioară mare de pluș pe care să scrie cu alb te iubesc? Checked. Mai rămâne atunci... da, ați ghicit, cănuța cu numele tău. Bifat și asta?? A... noua modă, chiloței cu inimioare? A, și pe ăia i-ai luat deja? Atunci ce mai stai aici și citești? Du-te și sărbătorește Valentines!
Așa că poate dacă mi-oi fi simpatică rău... să vad cum mă comport până diseară, îmi prepar și o cină romantică! Sâc... și sigur n-o să ne certăm!
duminică, 13 februarie 2011
Random again
- Avem premieră nouă pe 3 martie. Piesa e uimitoare, e despre Holocaust, un fel de adaptare a jurnalului Anne Frank&Romeo, Julieta și întunericul. Bestială, foarte puternică.
- Am renunțat la ceva drag, doar pentru că trebuia. Asta este.
- Am avut o tentativă de închidere a blogului, însă m-am răzgândit foarte repede. O să evit însă de acum să vorbesc lucruri personale. Mă rezum la ironie și posturi random.
- Eu n-o să scriu un post de Valentines, ies din tipar. Sunt single&fabulous.
- Am o stare de euforie, fără motiv așa...
Bonus-o melodie frumoasă pe care am regăsit-o la Grapefruits. Am auzit-o în Greys.
The Fray-How to save a life
Asculta mai multe audio diverse
Asculta mai multe audio diverse
Secrete..we all have them
Draga de Evergreen vrea să ştie 7 secrete despre mine(iar eu am întârziaat big time ) Aşa că să trecem la treabă să îndeplinim dorinţele domniţei!
Ce e ciudat e că nu reuşesc să-mi dau seama ce "secrete"am. Tind să cred că am fost şi sunt o persoană care nu prea e secretoasă aşa din fire. De omorât oameni n-am omorât aşa că dacă asta aşteptaţi puteţi să închideţi pagina.
1. Am un tatuaj de care nu ştie prea multă lume. E o inscripţie pe gât.
2. Am avut o perioadă în care eram fană Eminem şi eram plină de postere şi versuri de-ale lui în creier. Bineînţeles am trecut şi eu prin faza manele, Andre şi toate astea.
3. Am avut şi perioada de rockăreală şi şuviţe mov, pe la 13-14 ani. Încet încet mi-a trecut după (nu pot să cred că am zis asta pe blog!)
4. Cea mai lungă relaţie a durat un an jumate şi s-a terminat cum a început...eşec.
5. Uneori am impresia că sunt dependentă de afecţiune. Şi egoistă totodată.
6.Nu am fost tipul de copil care visa la propria-i nuntă, Făt Frumos pe cal alb şi vrăjeli. Cel puţin eu nu-mi aduc asta aminte. Is that bad?
7.Ajung să fiu rănită foarte repede. Pentru că mi-am făcut prostul obicei de a pune la suflet toate prostiile.
BONUS
1.Mă stresez ca naiba de repede, tare și din orice prostie
2.Nu știu jumătăți de măsură. Nici la iubire, nici la dăruit, nici la prietenie. Nu știu cum să iubesc puțin
3.Nu pot să mănânc nuci. Nici nu-mi plac și mă și umplu de pete.
4. Un alt obicei prost e ăla că nu-mi place să rănesc oamenii. Da, e frumos și tot tacâmul, dar am acceptat multe chestii doar din rușinea mea care ar fi trebuit să fie a lor. 5. Nu am nimic cu nimeni până nu sunt călcata pe codiță.
Eu la rândul meu vreau să știu 7 secrete despre: Andra și jurnalul ei de soprană, Zuzele, Simona, Ștrumfița, Erase rewind, Adia, Monica, Terra, Căsătorita, Înger fără aripi, Anda Z, Be a masterpiece, Superficial doll, Modniza.
PS- După postul ăsta și probabil încă unul care era planificat blogul (și eu) vom lua o pauză lungă în care să ne bucurăm de liniște și primăvara care vine(mai mult eu, că el, săracu, n-are cum.) E aproape sigur că voi reveni, dar totuși nu pot garanta.
sâmbătă, 12 februarie 2011
True facts (I)
Daca un el (oarecare el, nu are importanta) se culca cu 10 tipe reactia e "Wow, e hot tipul, ce bbuuuun e, s-a culcat cu 10 tipe!!".
Daca ea, (oarecare ea, nu are importanta)se culca cu 10 tipi reactia e "Pff, curva dreacu!"
Pai?
Daca ea, (oarecare ea, nu are importanta)se culca cu 10 tipi reactia e "Pff, curva dreacu!"
Pai?
vineri, 11 februarie 2011
HELP!
Am şi io o dilemăăă gravă. Până mai ieri, alaltăieri, mă uitam la Greys anatomy pe vplay.ro... cu cont VIP!!! Şi acum îmi pare mesajul "No longer avalaible". Mai păţeşte cineva asta? Ce e de făcut?
Sau unde mă pot uita online la calitate bună?? Pretty pleaseee...
Sau unde mă pot uita online la calitate bună?? Pretty pleaseee...
joi, 10 februarie 2011
Ghidul fraierului anonim sau a commenturilor deplasate
No hai să vă mai explic io o treabă (de parcă nu ar fi fost destul de clară în regulile pe care blogul ăsta le are, dar unii dintre voi nu vă obosiţi să le citiţi). Aşa că să facem o scurtă recapitulare.
Ziceam aşa: Nu accept oamenii agresivi, enervanţi şi cicălitori.
Asta înseamnă că nu vii aici ca pe tarlaua lu bunică-ta şi te apuci să dai comentarii agresive, că nu mă impresionezi. Nu, nici măcar nu mă enervezi. Şi dacă eşti cicălitor îţi mai trântesc şi un spam.
Nu accept fufele şi fătălăii care nu sunt în stare să îşi asume o identitate şi se ascund în spatele anonimatului. Şi care încearcă să-şi reverse frustrările aici.Oricum o să aflu odată şi odată cine sunteţi.
Asta înseamnă că nu te apuci să dai comentarii anonime şi să faci pe deşteptu, că de fapt nici măcar nu exişti pentru mine. Aşa că dacă te simţi deştept/eaptă şi ai ceva INTELIGENT de zis loghează-te, sau cel puţin semnează-te la sfârşit şi asumă-ţi mizeriile pe care le zici.
Dacă v-am făcut de rahat pe undeva, ar fi bine să veniţi aici cu argumente.
Că dacă vii şi-mi zici că scriu ca dracu, că-s aşa şi pe dincolo şi vrăjeli iar o iei cu flit şi pici de fraier, că aici e tarlaua mea!
Nu simt deloc nevoia de a mă justifica în faţa cuiva de ce scriu, cum scriu, pentru cine scriu, unde scriu şi când scriu.
Asta cred că a fost destul de clară. Aşa că dragă cititorule... fii niţel mai deştept şi nu încerca să-mi explici ce e bine sau inteligent sau rău pentru mine. Că asta io decid!
Dacă începeţi să insistaţi şi să vă repetaţi, din nou, am să vă tai firul.
Deci te rog io frumos, nu te repeta. Că asta face omul când n-are decât un singur argument şi ăla prost. Se repetă. Şi atunci când nu se repetă tace. Vezi poate-ţi place mai mult varianta cu "tace". Aplic-o.
Dacă consider eu că întreceţi măsura, la fel.
Adică în traducere liberă, eu decid când te simţi mai deştept decât eşti, nu tu. Că repet, aici e tarlaua mea.
Îmi rezerv dreptul de a şterge sau aproba orice comentarii am eu chef.
As in: Dacă nu ţi-am aprobat comentariul de rahat nu înseamnă că nu l-am văzut sau că am uitat să-i dau approve sau că i-am dat decline din greşeală. Asta înseamnă că nu trebuie să te apuci să dai commenturi de genul "nu mi-ai dat approve la comment, eşti o frustrată". Că singuru frustrat de pe aici eşti tu, suferi de nebăgare de seamă. Şi din nou, nu mă impresionezi. At all.
Nu iau sfaturi de viaţă de la tot poporul.
Aşa că dragă comentator (anonim, în mod special), abţine-te că dacă am nevoie de ajutor mă aduc la Andrei Gheorghe, ăla cu 9595.
Şi nu-mi ziceţi voi când şi ce să scriu.
Asta e un fel de nota bene, cu magnam cum laudae. Aşa că... got it?
PS- Dacă se regăseşte cineva aici.. înseamnă că s-a prins.
Ziceam aşa: Nu accept oamenii agresivi, enervanţi şi cicălitori.
Asta înseamnă că nu vii aici ca pe tarlaua lu bunică-ta şi te apuci să dai comentarii agresive, că nu mă impresionezi. Nu, nici măcar nu mă enervezi. Şi dacă eşti cicălitor îţi mai trântesc şi un spam.
Nu accept fufele şi fătălăii care nu sunt în stare să îşi asume o identitate şi se ascund în spatele anonimatului. Şi care încearcă să-şi reverse frustrările aici.Oricum o să aflu odată şi odată cine sunteţi.
Asta înseamnă că nu te apuci să dai comentarii anonime şi să faci pe deşteptu, că de fapt nici măcar nu exişti pentru mine. Aşa că dacă te simţi deştept/eaptă şi ai ceva INTELIGENT de zis loghează-te, sau cel puţin semnează-te la sfârşit şi asumă-ţi mizeriile pe care le zici.
Dacă v-am făcut de rahat pe undeva, ar fi bine să veniţi aici cu argumente.
Că dacă vii şi-mi zici că scriu ca dracu, că-s aşa şi pe dincolo şi vrăjeli iar o iei cu flit şi pici de fraier, că aici e tarlaua mea!
Nu simt deloc nevoia de a mă justifica în faţa cuiva de ce scriu, cum scriu, pentru cine scriu, unde scriu şi când scriu.
Asta cred că a fost destul de clară. Aşa că dragă cititorule... fii niţel mai deştept şi nu încerca să-mi explici ce e bine sau inteligent sau rău pentru mine. Că asta io decid!
Dacă începeţi să insistaţi şi să vă repetaţi, din nou, am să vă tai firul.
Deci te rog io frumos, nu te repeta. Că asta face omul când n-are decât un singur argument şi ăla prost. Se repetă. Şi atunci când nu se repetă tace. Vezi poate-ţi place mai mult varianta cu "tace". Aplic-o.
Dacă consider eu că întreceţi măsura, la fel.
Adică în traducere liberă, eu decid când te simţi mai deştept decât eşti, nu tu. Că repet, aici e tarlaua mea.
Îmi rezerv dreptul de a şterge sau aproba orice comentarii am eu chef.
As in: Dacă nu ţi-am aprobat comentariul de rahat nu înseamnă că nu l-am văzut sau că am uitat să-i dau approve sau că i-am dat decline din greşeală. Asta înseamnă că nu trebuie să te apuci să dai commenturi de genul "nu mi-ai dat approve la comment, eşti o frustrată". Că singuru frustrat de pe aici eşti tu, suferi de nebăgare de seamă. Şi din nou, nu mă impresionezi. At all.
Nu iau sfaturi de viaţă de la tot poporul.
Aşa că dragă comentator (anonim, în mod special), abţine-te că dacă am nevoie de ajutor mă aduc la Andrei Gheorghe, ăla cu 9595.
Şi nu-mi ziceţi voi când şi ce să scriu.
Asta e un fel de nota bene, cu magnam cum laudae. Aşa că... got it?
PS- Dacă se regăseşte cineva aici.. înseamnă că s-a prins.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)











