sâmbătă, 19 februarie 2011

Random rants II

  • Azi o iau cu buline, că nu am chef de posturi kilometrice
  • Nu pot să înțeleg ce vreau de la mine, darămite de la tine, așa că nu mă mai întreba, că nu știu ce să-ți zic. Nu știu cum să mă țin pe mine departe, așa că încerc să te țin pe tine.
  • M-am pus serios pe învățat & sală (azi merg a 3a oară-cu tot cu mâncat sănătos și tot tacâmul)-așa că am reușit să fiu mândră de mine. Și o să fiu și mai mândră când o să ajung la rezultatele dorite.
  • Încep să realizez cât mai multe din lista propusă pe 2011, și suntem abia în februarie.
  • Ascult obsesiv Bruno Mars-Grenade, The Fray-how to save a life și Plumb-Damaged
  •  Încerc să-mi fac un program riguros, atât de riguros încât să nu-l pot încălca
  •  Diseară iese cu party, deci o să fac unul din lucrurile care-mi place cel mai mult: dansul. Unde mai pui că arde și calorii....
  • Am de făcut la MUZICĂ un proiect mizerabil despre.... TEHNICA DESENULUI ÎN ACUARELĂ. Dubios, nu?
  • Se pare că blogul meu e apreciat de femei mai mult decât de bărbați. Cred că-s nițel cam feministă.
  •  Mi-am mai propus încă un lucru pentru anul ăsta: să-mi modific tatuajul.

PS- Am 2 bannere pentru blog și aș vrea să aleg unul.
 1.
 2.
Deci..which one? Voi decideți... Sau dacă e cineva din voi care știe să lucreze frumos în Photoshop v-aș ruga frumos să mă ajutați cu un banner... pe gustul meu. Mulțumesc!

miercuri, 16 februarie 2011

Dragă domnilor....

Când Ionouka s-a întrebat dacă blogul ei e citit și de bărbați am avut și eu o revelație...

 Dragă domnilor,

Sunteți tare timizi cei care mă citiți, deoarece nu lăsați niciodată niciun comment. Așa că niciodată nu vă observ prezența la mine pe blog niciodată.

 Existați? Sunteți pe aici? E și vreo prezență masculină pe aici, sau doar feminină? Că acelea își fac prezența simțită în permanență (mulțumesc, fetelor!)

 Haideți vă rog io, mânuța sus!

Cu stima și respect, pentru domnii mei (sper că nu inexistenți)

Confession: we re all fucking broken

În ciuda feței puternice pe care o arătam de fiecare dată, adeseori eram slabă. Și câteodată încă mai sunt.Când mă simțeam pierdută plângeam.Plângeam până aruncam orice rămășiță de supărare din mine...Iar atunci când simțeam că-mi scapă ceva... plângeam. Plângeam iarăși până la epuizare. Rămâneam doar cu niște ochi umflați și niște cearcăne. Atâta tot. Și poate puțin mai descărcată...dar tot pierdută. 

Apoi am învățat în urma unei experiențe dure că plânsul nu rezolvă nimic. Că atunci când te pierzi trebuie să cauți soluția, sau să găsești sursa problemelor și apoi să lupți să le rezolvi.

 Azi când mă simt slabă cânt, dansez, merg la sală (mai nou), mă mișc, învăț, dau cu pumnii în sacul de box până-mi amorțesc pumnii și uit și arunc toată energia negativă. Am admis într-un final că nu pot să am tot ce-mi doresc. Și atunci trebuie să renunț la cauze pierdute.

...Dar asta nu înseamnă că renunț la ele. Numesc asta obicei prost. Și anume că târăsc, trag după mine la nesfârșit oameni pentru care nu însemn nimic, mă agăț de frânturi de speranțe până se epuizează. Și pierd. Pierd enorm, pierd mult. Evit cu disperare statutul înfiorător de drama queen. 

Zilele astea am descoperit sau redescoperit niște melodii frumoase:




Am primit azi unul din cele mai frumoase complimente care mi s-a făcut vreodată și anume: "Nu te-ai gândit vreodată să te faci actriță de comedie? Toată ziua râzi și zâmbești". Iar cum îmi aduc aminte de asta mă gândesc că eu chiar așa sunt, eu zâmbesc... 

Nu vreau să le mai găsesc oamenilor scuze. Nu vreau să mai spun că poate a făcut aia sau ailaltă că a avut un motiv serios. Vreau să primesc confirmări, nu să le caut singură să mă pierd prin iluzii.

 ....Doar că acum m-am pierdut puțin. Dar mă găsesc până mâine... Promit! 


marți, 15 februarie 2011

Boli ciudate (I)

Am mai văzut subiectul ăsta abordat la Zuzi, dar auzisem de el și în Desperate Housewives (bine, ca o scuză ieftină a unei nopți de amor pe lângă patul conjugal). Țin minte că am dat search pe google, pentru că am avut impresia că e o vrăjeală ieftină, un cuvânt inventat.

 Așa că... doamnelor și domnilor... Vă prezint.... (sunet de tobe)... SEXSOMNIA

Potrivit portalului FOX News, aceste tulburări, reunite sub titlul generic de ”sexsomnia” sau ”sleepsex”, ii afectează in special pe oamenii sănătoşi din punct de vedere psihic. Fiind absolut ”adecvaţi” in timpul perioadei de veghe, aceleaşi persoane comit acţiuni sexuale inconştiente in timpul stării de somn. 

Potrivit lui Carlos Schenck, psihiatru in cadrul Minnesota Regional Sleep Disorders Center, care impreună cu colegii săi a studiat tulburările de comportament ale oamenilor, in timpul somnului la om se poate ”trezi” orice fel de instinct primar. Sub influenţa acestuia, omul poate comite cele mai neaşteptate acţiuni.

Concentrandu-şi atenţia asupra tulburărilor de somn legate de sex, cercetătorii din grupul condus de Schenck au analizat literatura medicală din perioada 1950-2006, care conţine studii despre somn şi comportamentul sexual. In afară de aceasta, psihiatrii de la Minnesota Regional Sleep Disorders Center au analizat rezultatele unui sondaj desfăşurat pe Internet, la care luaseră parte 219 persoane.

După cum au descoperit cercetătorii, 92 % dintre persoanele intervievate au cunoscut in repetate randuri aşa-zise episoade de ”sexsomnie”. Analizarea unor surse de informaţii diferite a relevat că, in majoritatea cazurilor, ”bolnavi cronici” sunt bărbaţii. In loc să doarmă profund, aceşti ”bolnavi” se mastrubează sau fac sex cu partenerul lor chiar in timpul somnului. Orgasmul care survine in urma unor asemenea ”manipulări” nu-i obligă să se trezească. Mai mult decat atat, ei aproape că nu-şi amintesc niciodată evenimentele din noaptea precedentă.

Cu toate acestea, sexul acompaniat de mangaierile şi vocalizările corespunzătoare sau autosatisfacerea nu sunt catuşi de puţin unicele tulburări ale somnului legate de viaţa sexuală. Cei bolnavi de sexinsomnie pot să dea dovadă de agresiune sexuală, de excitare sexuală crescută in timpul somnului, pot fi urmăriţi de insomnii legate de fantezii sexuale obsedante, pot avea halucinaţii sau psihoze nocturne


Așa că dragii mei, vă rog frumos aveți grijă la ce faceți... când dormiți!!!

 O a 2a boală... despre care am auzit în Greys anatomy... BOALA ORGASMELOR SPONTANE.

 Fără nicio cauză, fără contact sexual sau atingeri se întâmplă... doar așa. Domnițelor, vă rog frumos, nu fiți invidioase... nu e deloc plăcut. Se poate întâmpla oricând... în fața unei mari comisii, în timp ce sunteți la volan... Devine ca un blestem..


Voi ce boli ciudate mai știți?

luni, 14 februarie 2011

Valentines- formă de promovare a inimioarelor de pluș

Am zis că nu scriu despre Valentine s dar mă cam mănânca degetele, alt post nu am planificat pentru azi așa că... hai să-i dăm drumul. 
  Despre Valentines românu cam crede asta:


Sau asta...

                                         Sau și mai rău... asta

Iar eu văd Valentines day așa: 

                                                                             sursă.
Sau așa.... 
                                                                             sursă.
Sau .... fiind oarecum scârbită de trandafiri (nu că nu-mi plac, dar deja sunt clișeu ambulant), așa...


                                                                         sursă. 

Hai să vă lămuresc. Nu am nimic împotriva zilei ăsteia. Nu o să mă apuc să comentez acum că e o zi luată de la americani. Ok, n-am nicio problemă nici cu asta. Nu mă deranjează sub nicio formă, nici măcar ca idee nu mă deranjează. Cu persoana potrivită și la locul potrivit făcând ceva ieșit din tipar sau cel puțin original (bungee jumping, carusele, plecat unde văzut cu ochii, cadouri originale-cărți cu mesaje, jurnalul vostru tipărit și so on) poate fi chiar frumos. 

 Dar am o problemă cu ăia care-s împreună de o lună și se iubesc până-n măduva oaselor.


Și cu ăia care se injură de toți Dumnezeii în restu anului iar pe 14 februarie sărbătoresc iubirea lor. Pardon, care iubire? 


Și pe tipele care așteaptă dovezi de iubire acum când oricum nu le primesc în timpul anului. 

 Pe de altă parte nu sunt foarte de acord cu spiritul ăsta de turmă. Aș prefera să mă urc în mașină pe...3 martie, să zicem (aoleo, nu pe 3, că am premieră, Fatma, te rog nu țipa!!) și să mă duc unde văd cu ochii. Și știu sigur că nu o să fiu asaltată de inimioare violente și cupluri care de care mai iubărețe.

 Altă problemă: Mesajele tip sms sau mail, mă rog, ați înțeles voi. Enorm de lungi, luate de pe google și ultra folosite. 


Una și mai gravă: Enorm de multele așa zise partyuri de Valentines. Adică o să fie acolo o sută de mii de cupluri care își sărbătoresc iubirea în.. club. Minunat!

Am auzit că unele persoane-și spun azi la mulți ani. Și nu, nu mă refer la cei care se numesc Valentin, Valentina, etc, ci la oameni, așa, în general. Did I miss something? 

Poate sună a clișeu ieftin, dar nu am nevoie de o zi în mod special, care e sărbătorită în mare parte pentru că "hai mă iubiiii, toți sărbătoresc, doar noi nu?". Dezaprob complet atitudinea asta, unde iarăși spiritul de turmă se manifestă violent. Îi admir în schimb pe cei care fac din ziua asta încă o zi în plus de a își manifesta afecțiunea.

S-a discutat și răsdiscutat despre ziua asta. Unii sunt mega încântați, alții mai puțin. Să zicem că înțeleg micile atenții și sărbătorirea zilei ăsteia. Cu persoana potrivită poate fi ceva adorabil. Dar unde naiba vă e originalitatea? Pernuțe de pluș? Checked. Ursuleț de pluș? Checked. Brățărele de argint? Checked. Inimioară mare de pluș pe care să scrie cu alb te iubesc? Checked. Mai rămâne atunci... da, ați ghicit, cănuța cu numele tău. Bifat și asta?? A... noua modă, chiloței cu inimioare? A, și pe ăia i-ai luat deja? Atunci ce mai stai aici și citești? Du-te și sărbătorește Valentines! 

Eu anul ăsta mă iubesc pe mine, mă răsfăț pe mine și azi sunt doar a...mea! Ihi! 


Așa că poate dacă mi-oi fi simpatică rău... să vad cum mă comport până diseară, îmi prepar și o cină romantică! Sâc... și sigur n-o să ne certăm!

Ce să vă zic? Happy BValentines?

duminică, 13 februarie 2011

Random again

  • Avem premieră nouă pe 3 martie. Piesa e uimitoare, e despre Holocaust, un fel de adaptare a jurnalului Anne Frank&Romeo, Julieta și întunericul. Bestială, foarte puternică.
  •  Am renunțat la ceva drag, doar pentru că trebuia. Asta este. 
  • Am avut o tentativă de închidere a blogului, însă m-am răzgândit foarte repede. O să evit însă de acum să vorbesc lucruri personale. Mă rezum la ironie și posturi random.
  •  Eu n-o să scriu un post de Valentines, ies din tipar. Sunt single&fabulous.
  • Am o stare de euforie, fără motiv așa... 
Bonus-o melodie frumoasă pe care am regăsit-o la Grapefruits. Am auzit-o în Greys. 
The Fray-How to save a life
 
 Asculta  mai multe  audio   diverse

Secrete..we all have them

Draga de Evergreen vrea să ştie 7 secrete despre mine(iar eu am întârziaat big time ) Aşa că să trecem la treabă să îndeplinim dorinţele domniţei!

 Ce e ciudat e că nu reuşesc să-mi dau seama ce "secrete"am. Tind să cred că am fost şi sunt o persoană care nu prea e secretoasă aşa din fire. De omorât oameni n-am omorât aşa că dacă asta aşteptaţi puteţi să închideţi pagina.

 1. Am un tatuaj de care nu ştie prea multă lume. E o inscripţie pe gât.
 2. Am avut o perioadă în care eram fană Eminem şi eram plină de postere şi versuri de-ale lui în creier. Bineînţeles am trecut şi eu prin faza manele, Andre şi toate astea.
 3. Am avut şi perioada de rockăreală şi şuviţe mov, pe la 13-14 ani. Încet încet mi-a trecut după (nu pot să cred că am zis asta pe blog!)
 4. Cea mai lungă relaţie a durat un an jumate şi s-a terminat cum a început...eşec.
 5. Uneori am impresia că sunt dependentă de afecţiune. Şi egoistă totodată.
 6.Nu am fost tipul de copil care visa la propria-i nuntă, Făt Frumos pe cal alb şi vrăjeli. Cel puţin eu nu-mi aduc asta aminte. Is that bad?
7.Ajung să fiu rănită foarte repede. Pentru că mi-am făcut prostul obicei de a pune la suflet toate prostiile.

BONUS
1.Mă stresez ca naiba de repede, tare și din orice prostie
2.Nu știu jumătăți de măsură. Nici la iubire, nici la dăruit, nici la prietenie. Nu știu cum să iubesc puțin
3.Nu pot să mănânc nuci. Nici nu-mi plac și mă și umplu de pete.
4. Un alt obicei prost e ăla că nu-mi place să rănesc oamenii. Da, e frumos și tot tacâmul, dar am acceptat multe chestii doar din rușinea mea care ar fi trebuit să fie a lor. 
5. Nu am nimic cu nimeni până nu sunt călcata pe codiță.


PS- După postul ăsta și probabil încă unul care era planificat blogul (și eu) vom lua o pauză lungă în care să ne bucurăm de liniște și primăvara care vine(mai mult eu, că el, săracu, n-are cum.) E aproape sigur că voi reveni, dar totuși nu pot garanta.