Despre femei și alți demoni

Femeile în general au fost educate să creadă că bărbații sunt răspunsul. Ei bine, nu sunt. Nu sunt nici măcar o simplă întrebare!

 Site-uri cu sfaturi pentru femei sunt gârlă. Nu dau exemple, pentru că le știți și voi, anyways. Avem la alegere articole de genul ”Cum să-l cucerești?”, ”Cum să-l atragi din nou?”, ”Cum să-l faci să vrea o relație serioasă?” și așa mai departe. Exemplele sunt extrem de numeroase and it s needless to say că...inutile. Bineînțeles, dacă ești nesigură caută pe google expresii de genul ”10 semne că mă înșală”, ”13 semne că-i e rușine cu mine”, ”Să mă îmbrac sexy sau docilă?”. Vei fi uimită, eu m-am distrat puțin în seara asta.

 Octavian Paler spunea că o relație care trebuie păzită este inutilă. Inexistentă, practic. Eu sunt de acord și ridic mâna sus. La fel de inutil mi se pare să scriu pe forumuri despre viața mea personala și să cer sfaturile unor...străini.Da, asta sunt.

 Și eu știu că bărbatul de lângă tine nu te va iubi mai mult dacă îți cumperi chiloței cu danteluță de Crăciun, Paște sau ce mai vrei tu. Bărbatul de lângă tine nu te va respecta mai mult dacă ești la picioarele lui și ai renunțat la tot ce însemna viața ta ca să-l urmezi întru totul. Îmi pare rău că încă sunt femei care recurg la astfel de metode. Îmi pare rău că încă sunt femei care cred că o relație e sinonimă cu un compromis.

 Și-mi pare bine că am înțeles anumite lucruri atât de repede.Îmi pare bine că eu știu că bărbații nu sunt răspunsul, ci poate doar întrebarea, sau nici măcar! Dar cea mai bună lecție pe care am putut-o primi e să dau atât cât primesc!

Curve wanna-be, again

Lilica mea încă se distrează prin certuri, AICI cu domnișoara (sau nu)care ”întreține ”blogul Confesiunile curvei de lângă tine (fără link, că n-am tâmpit să-i fac reclamă).

 Domnișoara a încercat să se ia la harță și cu mine, doar că ghici ce? Nu-mi plac curvele, deci nu merci.

 Nu-mi pasă ce scrie ea pe acolo cum că ar fi fost violată când era mică și a ajuns o tărâtură. Nu-mi pasă nici că face pe dura, dar totuși se laudă cu cât ia ea pe noapte.Păi da, gramatică oricum nu știi, așa că măcar să sugi pula să ai habar. (Cu mii de scuze către cititorii mei).

 Nu-mi pasă nici de exemplul pozitiv pe care-l dă ea mucoaselor de vârsta ei. De ”Să nu preacurvești”ai auzit, pisi mică? Dar nu, nu-mi pasă nici de asta.

 Da lasă-ne tată cu vrăjeala că e totul real și că vacanța la mare e de la unul dintre clienți. Trage-ți  2 palme și pregătește-ți băgăjelu să pleci cu mami la Năvodari. Lasă-ne cu expresiile pe care le consideri tu inteligente da de fapt le dai copy paste de pe google.

 Serios, poate-mi explică și mie cineva de ce e cool să fii/să te dai curvă?!E mișto tipu ăsta de viață?Poate mă reprofilez și-mi schimb blogul în ”Miss Sunshine Târâtura”

Trebuie doar să supraviețuiești

“Există bătălii pe care e bine să le ocoleşti; nu din teama că le-ai putea pierde, ci pentru că ai deveni ridicol câştigându-le.”

 O să ziceți ”Dada, clișeeee.”Da, da, clișee. Însă... de câte ori am încercat să ținem pe cineva aproape chiar dacă ne-am dat seama că nu dă doi bani pe noi?De câte ori am tratat pe cineva ca o prioritate, în vreme ce noi eram doar o...opțiune?(Sau nici măcar, dar hai să nu fim răi cu noi). 

Cine n-a pățit-o vreodată, mâna sus, să-l felicit și să-mi dea sfaturi. Cine n-a încercat să ceară puțin doar din frica de a nu fi egoist și a primit exact ce-a cerut, adică...foarte puțin, iarăși, mâna sus, moncher. Cine n-a zis ”Hai lasă, mai merge un pic, oamenii se schimbă” și s-a târât ca o mașină cu benzina pe roșu din seria ”Poate mai merge 20 de km” ca să tragă apoi forțat pe dreapta, iarăși, mâna sus. 

 Cine înțelege când zic că degeaba mă înțelegi dacă nu ai ochi să mă vezi?Cine înțelege când zic că degeaba ții la mine dacă nu ești mândru cu mine?E cineva?

 Cine înțelege când zic (folosindu-mă de-un citat) ”Aşa grăit-a fierul către magnet: -pe tine te urăsc cel mai mult, căci tu mă atragi, dar nu eşti destul de tare să mă ţii.”?

Și mai scriu 5 rânduri cu speranța că e cineva și care înțelege că niciodată nu trebuie să ceri puțin când oferi mult.Și nici invers. Trebuie să pretinzi de la ceilalți exact cantitatea de iubire, respect, încredere, stimă, prietenie pe care o oferi. 

 Am absentat big time cursul numit "cum să oferi jumătăți de măsură".În schimb am frecventat des cursul cu numele "cum să oferi totul".Din păcate. Eu habar n-am ce-i aia să oferi ”jumătate”.Nu știu ce e aia ”a iubi puțin”, a fi doar ”puțin prieten”. Și viața a devenit un mare business, as I said. Păcat că ieși cu el ba pe minus, ba pe plus.

 Dar închei, întrebându-vă?Ce-am fi fără momentele proaste?Niște amărâți de actori, falși, care lucrează pe salariul minim la circ, scârțâind pe-o roată ruginită....

“Never love anybody who treats you like you’re ordinary.”

E cea mai bună lecție. Și-ar fi bine s-o știm toți. Păcat că dacă dăm lucrare din ea, luăm 4 cu brio.


 

Mahatma Gandi once said

Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere. Așa zicea odată Mahatma Gandi.


Suntem răi. Atât de răi și egoiști încât atunci când ne certăm aruncăm cuvinte alandala, înjurăm, facem reproșuri cu ochii parcă săriți din orbite, spui vorbe pe care nu le-ai fi spus niciodată de altfel, dar ai nevoie să îi arăți ăluilalt că tu ești cel care are dreptate, cel care merită câștig de cauză și el e cel care mereu mereu greșeste. Îi arunci vorbe care bineînțeles că vor durea, spunem cuvinte precum ”Să nu te mai văd niciodată”


Și e păcat. Că vei căuta într-o zi calea de întoarcere spre persoana aia. Și ghici ce? There s no way he s turning back. Și pentru ce?Pentru ura provocată de nervi? Pentru egocentrismul și egoismul ăla cretin? Merită?