guardian angel

I`ll be near.Even if you don`t see me.I`ll send you my angels to guide you on your way,I`ll make sure everything is ok. :-)

 Astea fiind spuse, vă las, mă duc la beach party. Poze mâine!

Whats in the past...stays in the past

Ce dimineaţă...unde e soarele? M-am trezit mai prost dispusă ca aproape niciodată, am visat numai porcării, aseară am fost dezamagită, prea dezamăgită. Mi-am dat seama că nu te cunosc defapt... deloc. Dar acum mi-a trecut. Mi-am călcat pe promisiuni şi am plâns de nervi. Nu o să se mai repete, mi-am promis doar. Şi promisiunile faţă de mine sunt cele mai importante. 

 M-am tratat cu cafea cu lapte şi baie cu gel de duş cu magnolie şi caşmir. Şi ţigări. Noaptea trecută am adormit la ora 4 a.m, am fumat jumătate de pachet de ţigări cu geamul deschis, cu aerul rece al nopţii în faţă...

  

 De azi am terminat cu trecutul. Consider că mi-am înfruntat destul demonii şi că nu mai e cazul să mă mai întorc încă odată în trecut. Deschid oficial startul la distracţie pe vara asta. La citit, la interpretat monoloage. La festival. La teatru. La rochiţe şi păr împletit într-o parte...La FERICIRE... 

SURSA POZEI: AICI

Fericire din nou...

Am primit un premiu minunat, de la un om şi mai minunat. Spune aşa

 "I se acorda lui Miss Sunshine , pentru tot ceea ce este ea, si mai ales pentru ca a trecut peste foarte multe greutati si turbulente in ultima vreme, tornade nemaintalnite si dureroase, tsunami-uri de intrebari si situatii ciudate, fara a-si pierde increderea in sine vreo clipa, reusind sa se dedice actoriei si mai mult, dand tot ce are mai bun in ea chiar si in cele mai nelinistite momente.
Pentru ca la tine pe blog gasesc mereu un vulcan de sentimente, atat de uman descrise, care ma fac mereu sa raman, sa cuget, sa ma gandesc peste zi, sa las comentarii lungi care sa te contrazica sau sa se alature ideii... Imi place ca mereu lasi loc de dat replica, si nu inchizi singura subiectele ca sa ramanem fara cuvinte.
Felicitari pentru tot ceea ce faci, ceea ce esti, si iti doresc din tot sufletul sa intri la Facultatea de actorie! "

 Mulţumesc din suflet, scumpa mea Andra. Mă uimeşte părerea oamenilor despre mine. E de bine, bineînţeles. Mă uimeşte că alţii mi-au dat putere şi încredere atunci când nici eu nu o mai aveam. Cuvintele sunt de prisos, mulţumesc mult încă odată, am rămas mută de uimire.

 PS-  Trupa noastră a intrat la festivalul de teatru din Alexandria, august :-) Bineeeee, Ecou! Suntem cei mai tari! Sunt cea mai fericită acum!

It s not always rainbows and butterflies...

Nici sticlele de alcool, nici fumurile, nici prafurile, nici alte femei...Nu te vor face sa uiţi tot ce-a fost între ochii tăi şi ochii mei. Care e locul în care m-aş întoarce de mereu? Locul unde am iubit ultima dată.... Intram cu spatele drept la tine, dar ieșeam fugărită de cât de tare te-aş fi iubit dacă nu te-aş fi știut atât de bine. 

Îmi pare sincer rău pentru tine. Condoleanţe din tot sufletul meu! Sper să fii bine, eu nu am acces la informaţia asta... Dar să ştii că mă rog pentru tine...pentru sufletul tău.Ţi-aş pune capul pe pieptul meu şi nu te-aş mai lăsa să pleci, până nu ţi-ar fi bine....

Uneori luăm povara unei cruci care NU ne aparţine. Iar asta nu ne face învingători. Poate doar încă un suflet rătăcit... Printre alte mii....

Eu nu îmi permit să mă rătăcesc încă odată. Nu pot să fac asta. Nu am niciun drept. Când m-am regăsit, pe jumătate cel puţin, nu pot să am tupeul să mă pierd iar.

Uneori nu mai avem puterea să căutam sau măcar să aşteptăm. Şi atunci ne mulţumim cu jumătăţi de măsură, cu sferturi de viaţă, cu resturi de orgasme, cu firimituri de bucurie. Şi atunci se face trist. În jur...şi în noi.

Şi atunci se face păcat...ce păcat, Doamne...

Niciodată nu am ştiu să fiu o târfă. La figurat, că despre asta vorbim aici. Niciodată nu am ştiut să nu-mi pese. Nu am iubit cu jumătăţi de măsură. Am pus sufletul pe tavă ca şi cum ar fi fost o bucată de plastic. Am lăsat bucăţi din mine oamenilor. Chiar dacă în final le-am lăsat şi am plecat. Şi aşa am ajuns goală. Goală pe interior.

Trag cu sete dintr-o ţigară şi cer din nou putere. S-a cam terminat cea de tura trecută. Mai cer o porţie. Merit?

 Învăţ să fiu seacă. Seacă. Mai am o singură dependenţă. A, nu, două. E şi ţigara. Dar prima doare mai tare. Câteodată. E absurdă şi loveşte când ţi-e lumea mai dragă. 

 Nu vreau să mai scriu acum...

Pentru că îmi place să mă exprim prin fotografii, Şi pentru că pozez şi mă pozez într-una, am realizat şi un blog de fotografie. Sunshine Photography- AICI

 Atenţie- nu se vrea -nici pe departe- a fi un blog cu fotografii profesionale!!!

 Sunteţi din Braşov şi căutaţi un salon profesional pentru manichiura, cosmetică şi tot tacâmul?!
 Tocmai aţi găsit.
 Click AICI pentru detalii.

Picture plus song of the day

Song şi picture of the day. Enjoy.

 

 PS- Dovada că Lady Gaga chiar ARE CU CE.

Gânduri

Uneori refuz să simt. Şi atunci scriu despre orice altceva în afară de sufletul meu. În ultimul timp am experimentat tot felul de stări. Ba am avut chef, ba nu am avut deloc şi atunci când mă hotăram în sfârşit să scriu despre starea mea, hop, se schimba. Aşa că o lăsam baltă. Povestea a început acum o lună şi..şi ceva, chiar nu contează acum timingul. Am fost un fel de rise and fall. Un fel de acum râs, peste 5 minute gol în stomac. Nu, fără plâns, nu prea mai ştiu cum se face. Am evitat şi am crezut că dacă nu plâng o să-mi fie mai uşor. Şi într-adevăr, mi-a fost. Dar m-am obişnuit ca orice ar fi să nu plâng, încât atunci când mă simt rău nu pot plânge. Şi mă aleg cu un gol în stomac.

E bine să apreciezi ce ai lângă tine, atunci când ai...nu da cu piciorul la ceva care mai târziu s-ar putea să pierzi.Oricât m-aş gândi nu pot scrie un final fericit pentru povestea aia. Eu greşesc, tu greşeşti, noi greşim, ea greşeşte, el greşeşte. M-am săturat să conjug verbul ăsta. Stau printre căni de cafea şi scrumiere pline cu mucuri de ţigări... Printre vorbe care nu mai au nici putere, nici sens...

Ce final mizerabil. Ştiam ce urmează şi totuşi refuzam să cred. Dar aşteptam să cadă cortina cu fruntea sus.

Este foarte periculos să trăieşti. Cine trăieşte, moare... Ce-ţi pasă ţie? Tu poţi să-ţi pierzi sufletul, doar nu ţii la el. Trăieşti bine merci şi fără să simţi. "E perioadă în viaţă în care ţi se vede pe faţă, cam câtă viaţă ţi-a mai rămas de aseară până dimineaţă." Câteodată plătim aşa mult pentru lucrurile gratuite...

Cum zicea cineva... E grea magia atunci când crezi doar în ea...S unt lucrurile care te despart definitiv de trecut.Lucrurile care te au adus aici, în prezent.

Am pus armele jos... MI-am strâns visele acum. Şi acum...ţine-te tare dacă vrei să mă dobori. N-ai mai reuşi încă odată.

-Şi ce ai să faci acum, când s-a terminat în sfârşit?
-O să-mi pun pantofii cu cele mai înalte tocuri şi o să merg mai departe....

Daily

E una din zilele în care mâinile şi sufletul îmi cer să scriu iar creierul refuză. E una din zilele în care nu am ce zice, în care simt că totul a fost zis, că nu mai există cuvinte. Aşa că vă las cu o chestie draguţă primită pe mail. Poate că mai târziu o să fiu capabilă să scriu ceva... coerent. Până atunci mă apuc de citit.

 O dieta echilibrata înseamna câte o prajitura în fiecare mâna.
Nu lua niciodata un somnifer si un laxativ în aceeasi seara.
Mersul la biserica nu te face credincios, asa cum statul într-un garaj nu te face masina...
Judecata buna vine în urma experientelor rele, iar acestea vin în urma judecatii rele. (Biblia zice sa nu judeci....)
Experienta este un lucru minunat: îti permite sa recunosti o greseala atunci când o repeti.
Este mai usor sa obtii iertarea decât permisiunea.
Constiinta este aceea care sufera atunci când restul partilor fiintei tale se simt atât de bine.
Greutatea normala: nu trebuie sa cântaresti mai mult decât frigiderul tau.
Nu te îngrijora de ceea ce gândesc oamenii - nu li se întâmpla prea des.
Daca trebuie sa alegi între doua rele - alege-o pe cea pe care nu ai mai încercat-o pâna atunci.
Nu testa niciodata adâncimea apei cu ambele picioare.
Dragostea "eterna" dureaza 3 ani.
Nu te baga în lumea drogurilor; suntem si asa destul de multi ...
A avea constiinta curata înseamna a avea memorie proasta.
Sursa: mail


LATER EDIT:încă o serie de căutări menite să stârnească râsul.
 Din nou 20 de căutări Miss Sunshine blog: E bine, e bine:-)
 Whore înseamnă: TÂRFĂ. asta înseamnă whore. cu plăcere.
Oameni de valoare: Dada, sunt şi din ăia. cam puţini ce-i drept.
 Poze hot kiss: D-alea chiar n-am...

Nothing sweet about me

Căutări II

Căutări google care au dus la blogul meu...

 Mi-e dor - şi eu ce aş putea să fac?serios acum...
 Şi am alergat să mă găsesc- dada, frumoasă melodie
 Şi alerg în jurul lumii-m-aţi înebunit cu căutarea asta
 Miss Sunshine blog- thx :-)
 Mă doare în capul pieptului- ok.
 Sâni- ?!?!?!?!

Din păcate iarăşi nu am reuşit să le prind pe toate, niciodată nu sunt pe fază.

 Sunt plictisită, nu e gaz (din nou?!), fără cafea, fără nimic...

  SURSA POZEI: de aici.

 "De ce-mi spui că ai sărutat pământul pe care am călcat? Mai bine m-ai fi omorât. (Se apleacă peste masă). Sunt atît de obosită! Dacă aş putea să mă odihnesc...să mă odihnesc! (Ridicând capul). Sunt un pescăruş. Nu, nu e asta... Eu sunt actriţă... Da!...Şi el e aici!... Da, da... Nu face nimic... Da... El nu credea în teatru, râdea de visurile mele, şi încetul cu încetul n-am mai crezut nici eu şi mi-am pierdut curajul. Şi-apoi, zbuciumul dragostei, gelozia, neîncetata frică pentru copilul meu... M-au copleşit meschinăriile, nimicurile, jucam fără viaţă... Nu ştiam ce să fac cu mâinile şi cum să stau pe scenă, nu eram stăpână pe vocea mea. Nu poţi înţelege starea asta, să simţi că joci îngrozitor de prost. Eu-- sunt un pescăruş. Nu, nu e asta... Îţi mai aduci aminte că ai împuşcat odată un pescăruş? Un om a venit din întâmplare şi neavînd ce face l-a nimicit... Uite un subiect pentru o scurtă povestire... Nu, nu-i asta... (Îşi trece mâna pe frunte) Despre ce vorbeam? Da, despre teatru. Acum nu mai sunt ca atunci..Sînt o actriţă adevărată: joc cu plăcere, cu entuziasm. Scena mă îmbată şi mă simt că sunt frumoasă. Şi acum de când sunt aici, am mers mult pe jos şi tot umblând m-am gândit şi am simţit cum cu fiecare zi ce trece cresc puterile sufletului meu... Acum ştiu, înţeleg, Kostea, că în ceea ce facem noi, ori că am juca pe scenă, ori că am scrie, principalul nu e gloria, nu e strălucirea, nu e ceea ce visam eu, ci puterea noastră de a îndura. Să ştii să-ţi porţi crucea şi să-ţi păstrezi credinţa. Eu cred şi sufăr mai puţin. Şi atunci când mă gândesc la chemarea mea nu mă mai tem de viaţă. Sst... şi acum plec! ....Rămâi cu bine. Când voi fi actriţă mare, vino să mă vezi. Îmi făgăduieşti? Şi acum... E târziu. Abia mă mai ţin picioarele, sunt istovită, mi-e foame... "

 Nina- Pescăruşul- A.P Cehov

Memories

M-am mai liniştit. Din lista de admitere la facultate, doar UN SINGUR monolog trebuie, deci o singură carte. Mulţumesc că m-ai luminat!!!:) Aş putea-o alege pe Nina din Pescăruşul lui Cehov, sau pe Viola din a douăsprezecea noapte a lui Shakespeare...sau cine ştie? Mai e timp...


 Nu am reuşit încă să mă apuc de citit, dar nu mă mai simt atât de presată de timp. Mi-e dor de un aparat bun, să fac poze, să fiu pozată. Mi-e dor de răsărit. Cum spunea un prieten drag "Şi răsăritul are mizeria lui". Până una alta, dorm cu geamul larg deschis, visez numai tâmpenii, mă dreg cu cafea şi per total nu fac nimic interesant. Aştept să treaca jumătate din luna iulie, Târgu-Mureş mă aşteaptă, ştiu eu!

 Mi-a stat inima când am regăsit pozele din Bulgaria de anul trecut. Mai... ce perioadă frumoasă. Mi-e dor de tine, de cum erai atunci...şi de ea..şi de mare...

 Ce pur era totul atunci... Pantaloni suflecaţi, alergatul pe plaja, marea, luna mai şi gândul la cineva anume...

Books, books, books...

Într-un moment în care m-a luat conştiinţa şi m-a tras de mânecă, am realizat că am de citit 2 serii de cărţi vara asta. Cele pentru clasa a 12a, date de doamna prof. de limba şi literatura română şi cele pentru admiterea la teatru. Mai exact, acelea sunt monoloage, câte-un personaj din fiecare carte, dar eu am decis să citesc toate cărţile, pentru a putea înţelege personajele. Şi atunci vine aşa:

 Pentru şcoală, proză:

•  Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război- Camil Petrescu 
•  Enigma Otiliei- George Călinescu
• Moromeţii-Marin Preda
• O scrisoare pierdută-Ion Luca Caragiale
•  Iona-Marin Sorescu 
•  Scaunele-Eugene Ionesco
•  Jocul Ielelor-Camil Petrescu

Poezie, volume de:

•  Alexandru Macedonski
•  Octavian Goga
•  George Coşbuc
•  George Bacovia
•  Tudor Arghezi
•  Lucian Blaga
•  Ion Barbu
•  Nichita Stănescu 
•  Ion Pillat
•  Vasile Voiculescu 
•  Marin Sorescu 

  Şi acum lista pentru admitere:

•  Agamemnon-Lucius Annaeus Seneca
• Macbeth-William Shakespeare
• Să îmbrăcăm pe cei goi-Luigi Pirandello
•  Neînţelegerea-Albert Camus
• Pescăruşul-A.P. Cehov
• Salomeea-Oscar Wilde
• A douăsprezecea noapte-William Shakespeare
• Bădăranii-Carlo Goldoni
• Începem-Ion Luca Caragiale
• Ubu rege-Alfred Jarry
• Pantofăreasa năzdrăvană- Federico García Lorca
• Cântăreaţa cheală-Eugène Ionesco

Personajele sunt:

•  Cassandra din Agamemnon 
• Lady Macbeth din Macbeth 
• Ersilia Drei din Să îmbrăcăm pe cei goi 
• Martha din Neînţelegerea
•  Nina Mihailovna Zarecinaia din Pescăruşul 
•  Salomeea din Salomeea 
•  Viola din A douăsprezecea noapte
•  Felice din Bădăranii de Carlo Goldoni
•  Doamna (O doamnă abracadabrantă) din Începem 
•   Madam Ubu din Ubu rege 
•  Pantofăreasa din Pantofăreasa năzdrăvană 
•  Mary din Cântăreaţa cheală 

 Buuun şi cam atât. Cărţile astea trebuiesc citite. Iar după ce termin cu cititul, am de gând să învăţ monoloagele, ca apoi să încep să lucrez pe ele. Monoloagele, pe site-ul lor, sunt afişate gen: de la pagina x, la pagina y. Deci sunt bine determinate. Dacă facem o numărătoare, sunt cam 30 de cărţi. Dar unde se pune că la unii autori, sunt mai multe volume de poezii, în jur de 35.
 Concluzia numărul unu: Dacă nu mă apuc de citit, o să fie trist.
 Concluzia numărul doi: NU mai am timp de citit nicio altă bălărie, pe lângă astea.
 Concluzia numărul trei: Până la data de 20 iulie, MAXIM, bibilografia pentru şcoală trebuie citită.
 Concluzia numărul patru: Eu m-am pus cu burta pe carte. Am plecat la bibliotecă.

 Încerc să mă structurez şi să fac rost de cărţile necesare... :) Promit!
 Mi-aş dori un loc de citit ca...

ăsta... sau ca ăsta...

 Îmi pare extrem de rău, nu pot menţiona sursa pozelor, pentru că nu mai ştiu de unde le-am luat... Aşa că dacă le recunoaşte cineva, să lase un comment.Mii de scuze!

LATER EDIT: Am căutat amărâtul ăla de stick de memorie, timp de 30 de min, neîncetat, ca să-l găsesc apoi în penar. E oprit gazul, deci s-a dus naibii omleta şi cafeaua mea...

Train...

Am avut un vis tare ciudat. Se făcea că eram pe un câmp şi totul în jurul meu era gri. Blocurile (care, ciudat, se vedeau), bătea vântul tare, ridica praf, cerul era negru.
 Am zărit un trenuleţ din acela de jucărie, pe şine. Şi eram singură. Şi am început să mă joc cu el. Dumnezeule, ce senzaţie plăcută...  Îmi bătea vântul prin păr, îmi ridica rochiţa. Trenuleţul scotea sunetul specific, raza şinei se tot mărea...  Şi acum, la câteva minute bune după vis, dacă închid ochii îmi simt mânuţele mele mici pe trenuleţ, butonul care îl apăsai şi se oprea la semafor. A fost scurt, dar de o intensitate...

 Ce tren o fi ăsta? Al speranţei? Al fericirii? Al deziluziei?

Azi nu!

Sunt mahmură. Mahmură până până peste cap. M-am hotărât să fac un post cu căutările voastre pe google, care sunt din ce în ce mai cretine. Să vedem...cam aşa...

 Afară tună şi mi-e frică: Serios? Şi eu ce ar trebui să-ţi fac? Să te ţin în braţe?
Miss Sunshine (în jur de 30 de căutări): Mulţumesc frumos!
Suflet frânt: Dumnezeule, pe blogul ăsta scrie psihiatrie??
Christine: Da da da da da, io mi-s aia. Şi-s mândră
Blog frumos: Da cum...cel mai.
 Leapşa cu mâncare: Am aşa ceva pe blog?!
Poze cu gagici: Cu mine, da...
Mă ustură ochii: Păi nu mai bea...

 Şi astea sunt doar o mică parte, din păcate nu reuşesc să mi le amintesc pe toate. Cel puţin nu acum. Îmi vuieşte capul, mă doare stomacul, se vede că nu am mai băut de ceva timp. Se vede că nu am mai băut de ceva timp şi că de fel nu prea beau. Mi-am înecat amarul dom le! Care amar? Pe naiba amar, eu nu mai am aşa ceva.... Am nevoie de un pic de culoare, parcă prea s-a făcut gri totul...