sâmbătă, 12 februarie 2011

True facts (I)

Daca un el (oarecare el, nu are importanta) se culca cu 10 tipe reactia e "Wow, e hot tipul, ce bbuuuun e, s-a culcat cu 10 tipe!!".

 Daca ea, (oarecare ea, nu are importanta)se culca cu 10 tipi reactia e "Pff, curva dreacu!"


Pai?

vineri, 11 februarie 2011

HELP!

Am şi io o dilemăăă gravă. Până mai ieri, alaltăieri, mă uitam la Greys anatomy pe vplay.ro... cu cont VIP!!! Şi acum îmi pare mesajul "No longer avalaible". Mai păţeşte cineva asta? Ce e de făcut?

 Sau unde mă pot uita online la calitate bună?? Pretty pleaseee...

joi, 10 februarie 2011

Ghidul fraierului anonim sau a commenturilor deplasate

No hai să vă mai explic io o treabă (de parcă nu ar fi fost destul de clară în regulile pe care blogul ăsta le are, dar unii dintre voi nu vă obosiţi să le citiţi). Aşa că să facem o scurtă recapitulare.

 Ziceam aşa: Nu accept oamenii agresivi, enervanţi şi cicălitori. 
Asta înseamnă că nu vii aici ca pe tarlaua lu bunică-ta şi te apuci să dai comentarii agresive, că nu mă impresionezi. Nu, nici măcar nu mă enervezi. Şi dacă eşti cicălitor îţi mai trântesc şi un spam.

Nu accept fufele şi fătălăii care nu sunt în stare să îşi asume o identitate şi se ascund în spatele anonimatului.  Şi care încearcă să-şi reverse frustrările aici.Oricum o să aflu odată şi odată cine sunteţi.
Asta înseamnă că nu te apuci să dai comentarii anonime şi să faci pe deşteptu, că de fapt nici măcar nu exişti pentru mine. Aşa că dacă te simţi deştept/eaptă şi ai ceva INTELIGENT de zis loghează-te, sau cel puţin semnează-te la sfârşit şi asumă-ţi mizeriile pe care le zici.

Dacă v-am făcut de rahat pe undeva, ar fi bine să veniţi aici cu argumente. 
Că dacă vii şi-mi zici că scriu ca dracu, că-s aşa şi pe dincolo şi vrăjeli iar o iei cu flit şi pici de fraier, că aici e tarlaua mea!

Nu simt deloc nevoia de a mă justifica în faţa cuiva de ce scriu, cum scriu, pentru cine scriu, unde scriu şi când scriu.
Asta cred că a fost destul de clară. Aşa că dragă cititorule... fii niţel mai deştept şi nu încerca să-mi explici ce e bine sau inteligent sau rău pentru mine. Că asta io decid!

Dacă începeţi să insistaţi şi să vă repetaţi, din nou, am să vă tai firul. 
Deci te rog io frumos, nu te repeta. Că asta face omul când n-are decât un singur argument şi ăla prost. Se repetă. Şi atunci când nu se repetă tace. Vezi poate-ţi place mai mult varianta cu "tace". Aplic-o. 

 Dacă consider eu că întreceţi măsura, la fel.
Adică în traducere liberă, eu decid când te simţi mai deştept decât eşti, nu tu. Că repet, aici e tarlaua mea.

Îmi rezerv dreptul de a şterge sau aproba orice comentarii am eu chef.
As in: Dacă nu ţi-am aprobat comentariul de rahat nu înseamnă că nu l-am văzut sau că am uitat să-i dau approve sau că i-am dat decline din greşeală. Asta înseamnă că nu trebuie să te apuci să dai commenturi de genul "nu mi-ai dat approve la comment, eşti o frustrată". Că singuru frustrat de pe aici eşti tu, suferi de nebăgare de seamă. Şi din nou, nu mă impresionezi. At all.

 Nu iau sfaturi de viaţă de la tot poporul.
Aşa că dragă comentator (anonim, în mod special), abţine-te că dacă am nevoie de ajutor mă aduc la Andrei Gheorghe, ăla cu 9595.

Şi nu-mi ziceţi voi când şi ce să scriu.
Asta e un fel de nota bene, cu magnam cum laudae. Aşa că... got it?

 PS- Dacă se regăseşte cineva aici.. înseamnă că s-a prins. 

Fail again, fail. Fail better. (S. Beckett)

"Vreau să cred că n-am căzut niciodată, ci doar m-am atins de lucrurile care n-au avut curaj să se ridice deasupra mea.  "

miercuri, 9 februarie 2011

Shopping online...da sau ba?

Vroiam să scriu de multttt timp despre asta însă abia acum mi-am adus aminte de subiectul ăsta.

Trăim într-o lume în care putem face orice pe net (da, perverşilor sunt şi d-ăia care fac până şi sex online. Şi nu e cul deloc.). Chestia cu shoppingul online a devenit ultra mediatizată şi folosită pe parcursul anilor, de ceva anişori buni încoace.Înţeleg, e mai uşor să-ţi comanzi lucrurile dorite de la un click depărtare de tine, uneori poate mai reduse (sau cel puţin asta credem noi). Însă hai să vedem totuşi avantajele şi dezavantajele.

 Ţin să specific că deocamdată mă refer la blogurile de haine! Deci nu site-uri autorizate vânzării, ci bloguri. Au apărut şi s-au înmulţit ca ciupercile, în special cele destinate vânzării de haine. Unele noi...altele nu prea. 

 Avantaje
  • Viteza cu care-ţi poţi comanda lucruşoarele dorite.
  •  Preţul să zicem... mai redus.
  •  Poţi găsi lucruri interesante pe care ţi le doreşti însă nu le-ai găsit nicăieri în oraşul tău
  • Poţi accesa site-urile dorite cu produse 24/24 fără presarea timpului al unui program fix
  • Vezi toată colecţia din start, toate produsele disponibile fără a mai fi nevoit să întrebi vreo vânzătoare acră
  •  În cazul unor produse mari nu mai există nevoia de transport, se poate apela la curierat fără vreo problemă.
  • Şi un alt avantaj foarte important, e că dacă alegeţi varianta curieratului, acestea ajung foarte repede chiar la uşă
Şi aici am cam terminat-o cu avantajele, din punctul meu de vedere. Acum apare lista cealaltă.

Dezavantaje
  • În primul rând..venind vorba de haine. Poţi primi o măsură care nu coincide cu cea prezentată pe site. La fel şi culoare, calitate, starea produsului, material.
  • Datele personale care le cer anumite persoane (neautorizate, of course). Şi anume codul numeric personal şi astfel de date pentru care internetul nu este tocmai un loc sigur de a le arunca în stânga şi-n dreapta. Şi sunt cerute pe motivul că aşa sunt siguri că nu vor lua ţeapă. Păi în cazul ăsta trebuie să am şi eu CNP-ul vânzătorului, nu?
  •  Poţi cu uşurinţă să dai prea mulţi bani pe o..porcărie.
  •  Şi să fim serioşi, unde e distracţia cumpărăturilor cu cea mai buna prietenă şi probatul la nesfârşit?
  •  Când vine vorba spre ex de produse cosmetice nu le poţi testa rezistenţă, culoarea exactă, etc.
  • Credibilitatea vânzătorului. Nu-l ştii pe omul ăsta!
  • Multe bloguri din astea destinate vânzării hainelor nu au nicio politică a returnării, specificându-se clar că nu se pot returna!!!
Pot să înţeleg că alegem de multe ori bloguri din astea pentru cumpărături de haine/cosmetice. Pot să înţeleg şi că e oarecum normal să ai un blog de haine dar nepurtate. Spre exemplu: Nu voi da un nume concret, însă o domnişoară vindea un costum de baie purtat "doar" de 2-3 ori. Păi domniţă nu ţi se pare scârbo... şi ....dezgustă..indecent şi imoral? Şi există milioane de astfel de cazuri. Şi nu e nici corect, nici decent, nici moral.

În afara faptului că nu au politică de returnare... am observat că se cam cere avans. Bun, şi eu dacă pierd banii ăia? Nu e firesc. Atunci când trimiţi un pachet ramburs, riscul e de ambele părţi în sensul în care tu rişti să-l trimiţi degeaba şi eu risc să fie o porcărie.

Acum o să trec la site-urile de specialitate.

Aici automat nu mai am atât de multe obiecţii pentru că:
  •  Sunt sigure din toate punctele de vedere. Multe dintre ele, cel puţin, mai ales cele din afară
  •  Deşi sunt mai scumpe, produsele sunt NOI, fără îndoială
  •  Din nou apare avantajul pe care ţi-l oferă curieratul deci viteza cu care ajung produsele la tine în mâini
  •  Ţepele automat nu prea mai există!
Dar am obiecţii din nou cu privire la:
  •  Culoare, mărime, textură, etc. 
  •  Preţurile mult mai ridicate faţă de cel de magazin.
 Aşa că pot să ajung la concluzia că primează dezavantajele în faţa avantajelor per total. Voi ce părere aveţi despre shoppingul online?

sursa pozei.

marți, 8 februarie 2011

Despre cum nu merit eu anumite lucruri, partea 39843209842034820


Nu vreau să mă plâng, nu-mi place să mă plâng. Dar îmi pierd răbdarea şi încrederea în mine şi mă adâncesc în reproşurile altora. Cum că nu fac, nu dreg, aia nu e bine, ailaltă e şi mai proastă. Iar eu am ajuns să cred că aşa e. Că nu fac bine. Că am doar idei puţine şi proaste. Că nu sunt capabilă de alegeri bune. Că dau la o parte pe toată lumea, dar nici ei nu mă trag înapoi. Sunt conştientă că nu ajung nicăieri cu căcatu ăsta de mentalitate, dar acum nu pot, nu am chef, nu vreau să mă simt mai bine

Nu vreau să vorbesc, că oricum n-aş şti să explic ce se întâmplă. Ce să vă zic? Că mi-am pierdut identitatea şi simt că nu mă cunosc? Aş putea să zic asta, dar degeaba. Că dacă trec pe lângă oglindă habar n-am cine sunt? Că mă culc nervoasă şi mă trezesc nervoasă? Că sunt conştientă că e suficient să-mi doresc şi aş putea obţine dar sunt atât de descurajată încât mă complac? Că sunt geloasă pe cineva care de fapt nu are nimic? 

Mai uit de starea asta. Mă iau cu câte-o cană de ceai, o carte, o vorbă, dar nu trece nicicum. Şi mă enervează oamenii care se bagă deşi nu ştiu nimic. Şi oamenii care deşi ştiu nu se bagă.


 Şi uite aşa am ajuns la concluzia că nimeni nu merită nimic. Acum nu. Acum vreau să fiu doar eu cu mine. Să mă adun, să-mi caut gândurile, să caut sursa problemelor, să o găsesc într-o eventualitate şi apoi să le găsesc soluţii. 

 Aşa că blogul ăsta mă tem că a ajuns undeva la final...

Apropos, am nevoie de nişte citate pentru porcăriile alea (necesare porcării) de sonete (aka invitaţii din alea de sfârşit de a 12a). Ideea e că totuşi aş vrea ceva original...ceva catching şi totuşi glamour. Aşa că hai vă rog, minticica la contribuţie!

Şi ca bonus două poze de care mi-e dor de pielea bronzată şi de vară... Nu se mai termină anul ăsta...

luni, 7 februarie 2011

duminică, 6 februarie 2011

Random stuff


  • "Iubirea nu-i un tren sau o haină: Nici nu pleacă, nici n-o pun în cuier când ies pe scenă"
  • Crede şi nu cerceta, că dacă te apuci de cercetat, îţi cam dă cu virgulă
  • Trebuie să-ţi termini propoziţia pentru că!
  • Trebuie să învăţ la istorie constituţiile din 1866&1923. N-am chef de ele şi cred că ele de mine nici atât, dar trebuie să convieţuim, că-i un întreg capitol din materia la BAC. No offence, constituţiilor dragelor!
  • Am tendinţa să luuungeeesc lucrurile, de aia posturile mele sunt mereu aşa luuuuungi şi lălăite, că despic firu-n patru. Şi pentru orice cuvânt urât găsesc un sinonim simpatic. Boalăăă!! Aşa că acu încerc să o iau p-aia scurtă (varianta măh, la ce vă gândeaţi?!)
  • Vrei micul dejun la pat? Sigur, atunci dormi pe masa din bucătărie
  • Echilibrul meu cosmic e dat peste cap... Pe principiul "Dă-te bre cu coşu ăla mai încolo că-mi strici feng shui-ul". Apropo, ştie cineva care e treaba cu aranjatul unei încăperi în stil feng shui?
  • Obişnuiesc lately să mă dau peste cap cam cu totul din cauza unor prostii. Over, am zis!
  • EL e un tip foarte simpatic şi-mi dă o stare...cel puţin interesantă. 
  •  Am cunoscut aseară o gagică mişto cu care am vorbit o grămadă de parcă ne ştim de o viaţă. Rar mi s-a întâmplat lucrul ăsta. Salut, Ana!
  • Toată lumea minte. Şi tu dacă ai chef să fii o scârbă n-ai decât. Dar nu cu mine, că nu-ţi merge, fir-ai/r 
  • Cred că zilele astea nu sunt făcută pentru "bright&shiny mood". Nici zilele astea nici următoarele. 
  • "Eşti o fiinţă cu multă lumină interioară. Scoţi omul din cele mai negre depresii"
  •  Îmi e dor de tine câteodată. Na, c-am zis.Şi nu e fun deloc să mă privesc în oglindă şi să recunosc asta. Ei, aş putea să nu recunosc. Ştiu, am soluţii minunate, e că?
  • Diseară fac seară de ceai&tv. Am zis!
Şi dacă am zis, am zis. Ce uşor e cu buline şi fără să despici firu-n patru. Îhîm! 

Şi sursa pozei: acilea. Da, poza nu are nicio treabă cu postul, dacă sunt probleme, afirmaţi-vă, oricum nu vă bag în seamă. Azi nu!