vineri, 22 iunie 2012

Despre dragul meu rontzi.ro

Atentie- acesta era un post programat pentru data de 28 iunie, insa m-am decis sa-l public ACUM, nu mai am rabdare! Niciodata nu postez de 2 ori in aceeasi zi, dar acum cred ca este cazul sa trag un semnal de alarma, asa cum pot eu...


Cu totii il stim pe Mircea Badea, om pe care eu il admir, insa altii il huiduie si de ce, oare? Pentru ca are curajul sa zica pe fata si sa fie sincer. Adevarul doare.  Insa astazi vom vorbi despre Naty Badea, sora lui si minunata ei fiica Ana, denumita si Rontzi/Rontzilul.


Naty are un blog pe care scrie constant aventurile micutei. Un blog caruia nu ai nimic sa-i reprosezi, gasesti ce doreste sufletelul tau pe el. In primul rind un scris curat, corect gramatical, idei bine repartizate pe paragrafe astfel incit sa poti citi lejer si cursiv. Umor subtil, fara pic de nesimtire sau rautate, lectii de viata, sfaturi pertinente si asa mai departe. Ca sa va zic de la inceput, blogul il gasiti AICI si chiar va rog s-aruncati o privire la Naty. Este o mama moderna, o mama cu capul pe umeri care a crescut o minunatie de copil care devine din ce in ce mai inteligent si cu bun simt, ceea ce as putea spune cu mahnire ca lipseste cu desavarsire multor...progenituri. Un copil atit de bine educat nu gasesti la toate colturile, din pacate. Acum ca v-am descris cine sunt fetele si cit de simpatice sunt si v-am poftit si pe la ele, am sa deschid subiectul pe care mi l-am propus.


AICI  gasiti o povestire scrisa cu tristete, mahnire si o oarecare confuzie in ton. Blogul acesta a fost de mai multe ori "sabotat" pina la punctul in care serverul a fost aproape de a nu mai putea fi recuperat. Blogul acesta primeste comentarii urite, pline de ura, la adresa cui? La adresa UNUI COPIL, mai fratilor, oameni bolnavi la cap si indobitociti ce sunteti. Comentariile urate si bineinteles anonime nu sunt un secret pentru mine. Da'eu sunt ditamai capra, am 20 de ani acusi, le dau spam si le ignor si sa fiti sanatosi. Plus de asta de multe ori aleg subiecte controversate, care stirnesc damele frustrate sau masculii analfabeti. Dar un copil, mai, nenorocitilor? De ce ai distruge blogul unde sunt relatate aventurile si povestioarele scrise de o mamica? Cu ce va jigneste/raneste/deranjeaza/ataca?


Nu pot sa nu ma intreb: Ce dracu e cu lumea in care traim? Ce fel de minti bolnave ne-nconjoara? Ce e cu ura si cu inversunarea asta? Un blog minunat este aproape de a se inchide. Eu de atitea ori am fost pe punctul de a-mi inchide blogul din cauza unor prosti analfabeti. Pana unde poate sa mai mearga o asemenea atitudine?


Partea numarul doi a povestii: O oarecare doamna, nu-i voi da numele aici, spune asa:
“Refuz   sa dau bani sa citesc bloguri. Sincer cred ca asta ar fi o premiera.
Ba nu, cred ca mai e revista Spy care cere baniCum   tu ai fost o intretinuta de parinti si frate toata viata ta, cere-le bani si   pentru mica ta placere.
Cartea las-o balta. Toata lumea care scriea un blog e si scriitor. Nu esti   singura femeie care trebuie sa-si educe odrasla. Cum nimeni care a slabit 30   de kg nu e mare expert in fitness. Toata familia Badea e innebunita sa fie   bagata in seama. Ciudat clan!

Sau   cere-i lui Badea ca are destui pentru pariuri:)"


De cind om fi devenit noi toti judecatori supremi a vietilor altora? De cind ne intereseaza atat de mult pe noi sa lansam acuzatii fara dovezi? Doamna X nu prea le are nici cu gramatica, asa ca draga doamna (presupun ca va considerati o doamna), va rog frumos sa puneti mana pe o carte de gramatica si apoi sa reveniti cu astfel de comentarii. 


M-am scarbit, m-am uimit si trebuie sa va intreb... mai presus de toate...cum ne aparam??!

De ce teatru si nu film

Intotdeauna am vrut sa dau la facultatea de teatru. Ca nu fusa sa fie, asta e... Scena ramane o parte din viata oricum.

Oricat de banal, stupid, cliseic, absurd, patetic sicummaivretivoi ar suna, niciodata nu mi-am dorit sa fac FILM, ci TEATRU. Da, e banal, cine nu vrea faima? Joci in 2-3 filme cu un buget rezonabil si care sunt in valtoarea mass-media si super promovate si esti ultra-giga faimoasa, esti o diva, fir-ai tu sa fii. Si de-acolo vine faima. Regizori mari suna, tu joci, e mega tare.

Da'ie-te diferenta. Tu cand filmezi la filmul ala, filmezi si o zi intreaga pentru o scena, da? Da, normal. Iese bine? Ok, ramane. Nu iese bine? "Taiati" si dubla "453244234" pana-ti vine acru, printeso, joci de-ti vine amar. Daca iese bine, bine. Daca nu, taiem iar. Boooooon. Iar tu, spectatorul de acasa/sala de cinema/festival de film, vezi rezultatul final. Varianta finalizata, cu cele mai bune...duble. Vezi rezultat a enspe mii de ore de munca.

Mno, nu zic nu. Ador filmele. Ca o doamna domnita cinefila ce ma aflu, vad si eu filme. Multe, am liste imense de filme vazute. Unele mai bune, altele mai proaste, alte ultra-proaste, alte de adormi cu bale la gurita, si asa mai departe. C-asa-i in tenis zisa unu'odata.

La teatru e altceva. Tu ca actor, impreuna cu echipa ta decideti sa jucati piesa X. Ete si hotarati voi ca vreti sa montati impreuna cu nenea/tanti regizor o piesa de cam o ora si jumatate. Se ia scenariul, se face harcea parcea muci, adicatelea se taie in asa fel incit sa aiba totusi un sens si sa nu se piarda din firul povestii. Si incepi prima oara sa dai textu', cum se zice, adica dupa ce s-au impartit rolurile, se citeste textul repartizat pe ele. O data, de doua ori, de tzashpe ori. Dupa care se vede cum arata scena, costumele, decorul, etc etc etc si incepi sa repeti. Ei, dar la momentul premierei ai o SANSA. UNA! Take it or leave it.

Ete ca v-am facut si diferentele, acu'pana una alta mai plec o saptamana. E cald, ma dispera toata lumea si m-am saturat de nesimtire. Hai pa.

duminică, 17 iunie 2012

Cum o sa raman io fara prieteni pe facebook

Sau cum o sa-mi sterg contul, ca suna mai usor de realizat, decit sa m-apuc sa-i sterg pe disperati.

Ba, fir-ar #$#@%@^%#$!@$# sa fie, ce dracu tot share-uiti ma poze cu saracii copii/batrani/femei/animale batuti, bolnavi si plini de sange?

Nu stiu de ce-mi imaginez ca asta multumeste doar o vita proasta care sta acas'toate ziua si se crede contorsionista pentru ca reuseste sa-si roada unghiile de la picioare de sunci. Adica pac pac, ie-te ce sufera ala, dam un share pe Facebook, hopaaaa, uiteeee, mi-am facut fapta buna pe ziua de azi. Ai facut-o pe dracu, proasto. Cica sa nu judecam. Sunt om, am creier, il folosesc deci prin urmare am si judecata. Ce sa fac cu ea, unde sa mi-o bag?

Si apogeul prostiei: ba, pai voi credeti ca Yahoo sau Facebook chiar dau cate un cent pentru de fiecare data cind dati voi cate-un amarit de share? Ete flashing news: SUNTETI PROSTI PANA LA DUMNEZEU SI DE VREO 7 ORI INAPOI.

Ce e de facut? Sa terminati cu datu'share la cacaturi care te oripileaza si daca tot vreti sa fiti eroi, sunt niste chestii care se numesc conturi bancare, in care puteti pune BANI REALI care chiar vor conta pentru cineva.

Pana una alta, cred ca va sterg pe toti.