Povestea unei oarecare ea...part two

Blindius mi-a spus că ar dori să vadă o continuare de la povestea unei oarecare ea. Probabil dacă nu aş fi fost rugată să continui nu aş fi facut-o, nu cred ca aveam vreo intenţie. So...continuare.

 ...În urma uşii trântite, era acum numai el. Care realizase ce tocmai făcuse. A gonit, a făcut să plece persoana pe care o iubea... Tot ce îi mai răsuna acum în urechi era..."Ţine minte, trebuie să pierzi, ca să ştii ce vrei..." şi "Eu plec". Îi răsuna zgomotul ăla tardiv al uşii, îşi aducea aminte "ameninţările "ei când îi spunea că dacă nu tace îl aruncă de la etajul 8, săruturile ei, toate locurile în care au fost. Încearcă să o sune, să o cheme înapoi. Ia telefonul de sub mormanele de mucuri de ţigări, formează numărul fără să respire măcar, sună odată, de două ori, de trei ori. Răspunde un ton pe care în atâţia ani de relaţie nu l-a auzit vreodată aşa sec. 

 - Ce mai vrei?

 -Vino înapoi...am greşit...

 -Uneori e prea târziu. Am fost suficient de mult timp cârpa ta, am plâns prea mult

 -Cum??Adică acum nu mai plângi? 

 -Uite vezi???Nenorocitul ăla de orgoliu din capu tău ăla stupid. M-ai pierdut pentru totdeauna. Eu nu mai exist, am hotărât să plec mai repede. Numărul acesta nu mai există.

 Bip..acum îi închisese ea telefonul în nas..

 Era fericită acum. Roata indiferent cât de pătrată ar fi, tot se întoarce odată şi odată....

 eventually, to be continued...

Povestea unei oarecare....ea part one

Îl privea cu ochii ei mari şi negri, care oricum spun totul, nu mai e nevoie de confirmări, sau mai ştiu eu ce. Îl privea atât de tăios ca şi cum el i-ar fi distrus toată viaţa. Parcă avea imprimat, tatuat pe retină imaginea aia a ei de dinainte să-l cunoască. Aşa cum işi tatuase ca fraiera, numele lui pe abdomen.  

"Lasă, tatuajul ăla îl scot eu cu prima ocazie. Praf îl fac, să dispară. El nu merită nici măcar un cm pătrat din pielea mea. M-a avut, m-am avut cu totul. Prin fiecare venă curgea...el. "

Ei au fost...perfecţi. Unul pentru altul. Deja erau unul singur. Acum sunt...doi străini. Ea se uită la el cum duce ţigara la gură, cum trage, cum inspiră tot fumul ăla în piept, îl dă afară, cu o expresie mulţumită a feţei. Apoi lasă ţigara în scrumiera, şi duce paharul cu whisky cu gheaţă la gură, soarbe cu înghiţituri mici, aproape enervante, şi îl lasă înapoi pe măsuţa de cristal cu zgomot. Nici măcar nu se oboseşte să o privească. Vorbeşte cu ea fără să se uite în ochii ei. Odată a iubit-o, a iubit-o mult. Cine ştie ce s-a întâmplat? Nici măcar el...

 Ea pe deoparte nu vroia să audă de el, dar pe cealaltă parte, vroia o explicaţie. Vroia să stie cum naiba, când nici n-a apucat să clipească şi tot ce au construit în atâţia ani. Capul îi bubuia şi îi răsunau toate amintirile alea pe care acum le-ar şterge cu buretele cu o rezonanţă de peste 100 de decibeli. Tot ce vroia e să plece odată. Ştia că mai sunt 2 săptămâni şi deja se imagina cum e îmbrăcata lejer, cu ochelarii de soare pe nas, urcându-se în maşina ei mov.  

 Într-un singur moment în care a realizat care e adevărul, nu a putut să mai spună nimic. A dat peste cap paharul de whisky, şi s-a ridicat.

A spus simplu... - Eu plec.

 -Cum adică...pleci?

 -Uite aşa, plec. Nu regret nimic.

 -Ce faci, dai cu piciorul la tot ce a fost?

 -Nu...nu mai am în ce să dau cu piciorul. Ai dat tu deja. Sh...mai bine taci.

 ....Uşa se trânteşte cu un zgomot înfiorator. 

 

 P.S-Nu, nu sunt nici eu implicată în acest text, nici cineva cunoscut. Fără interpretari, cavasăzică.

Prostia pe bloguri

Cred că am mai spus, dar o repet. Blogul acesta e un mod de refulare, să-i zic aşa, personală. Aşa că persoanele cărora nu le place blogul acesta, sunt libere să dea x, sau nici să nu intre. Ok? Persoanele care fac pe deşteptele în sondajul din dreapta, sunt de doi bani. Aşa că deşi mă repet, o să mai spun odata, nu oblig pe nimeni să mă citească. Trecând peste fazele cu sondajul, am primit în jur de 5 comentarii pline de invidie, pentru că altceva e clar că nu poate fi. Cum poţi fi invidioasă pe o persoană care nici măcar nu o cunoşti? 

 Concluzia? Faptele mele, sunt acţiunile faptelor celor din jur. Aşa că nu aş vrea să fiu nevoită să îmi scot ghearele, nu cred că merita sau că are rost. Nu vreau să ajung să-mi privatizez profilul, şi să fiu citită doar cu invitaţii. Hold your horses, girls.
 
LATER UPDATE:
 Am primit premiul Sunshine award, de la Balaurita. Regulile sunt următoarele:
 1. să postezi premiul.

 2.să specifici de la cine este oferit.
 3.să îl dăruieşti mai departe la 12 prieteni.
 să vedem. premiul merge la: căsătorita, Andra, Iustinel, Corina, Gladiola, Cosmina, Bag ladies, Mădălin Guruianu, omuleţului care visează în verde, Păpădiei şi Realbadpitzi. 
4.să le dai de ştire printr-un comentariu pe blogul fiecăruia.
5. să menţionezi 10 lucruri care iţi plac.
 well...soarele, dimineţile, iubirea, săruturile lungi, cafeaua cu lapte, nopţile albe, filmele bune, să alerg, să râd, să cânt, să joc teatru...VIAŢA...într-un cuvânt...

Linişte, din nou...

A venit primăvara într-un final. Aşa că m-am decis ca blogul meu să adopte o faţă mai veselă, aşa. În dreapta, am realizat un sondaj, ca să aflu ce părere aveţi despre noua mea faţă a blogului. 1, 2, 3, staaart vot.

  Am avut parte de nişte sărbători liniştite, cu mici excepţii, cu familia şi iubitul aproape, fără băutura de data asta. Astăzi nu ne-am putut abţine, şi am mai făcut nişte cumpărături, drept urmare am adoptat o pereche de balerini, o pereche de colanţi din latex, şi două bluziţe. Am recunoscut de bună voie şi nesilită de nimeni că sunt shopaholică.  

Ca să fiu în pas cu lumea, am văzut şi eu filmul Alice in Wonderland, nu pot să zic că e genial, dar e ok. Probabil şi 3dul ăsta are Dumnezeul lui. Oricum, un film dacă e bun, e bun şi fără 3D, şi cu. Nu e briliant din punct de vedere al actorilor, tipa care joacă rolul lui Alice, e unknown, n-am văzut-o never ever pe tipă, în schimb Anne Hatheway şi Johnny Depp se ştie că sunt doi actori foarte buni. În altă ordine de idei, după capu meu aşa, grafica e proastă.  

 Aparent, vacanţa asta m-am odihnit, fără doar şi poate, mai devreme de 11 nu am binevoit să mă ridic din pat. În mod clar o să încep şcoala mult mai liniştită şi odihnită, pentru a duce la bun sfârşit ce mi-am propus.

     

 Zilele astea am învăţat să nu mă mai las enervată din orice fleac şi să-mi controlez nervii. Nu, nu pentru alţii, ci pentru mine. Până la urmă, pe mine mă iubesc cel mai mult, de mine trebuie să am grijă cel mai mult. Nu, nu cred că se numeşte narcisism. Şi şi dacă s-ar numi, toti suntem aşa. E firesc. Toţi avem grijă de propriul trup, de propria imagine. Pe toţi respectiv toate ne apucă dracii dacă trebuie să plecăm undeva şi părul stă nu ştiu cum, bluza aia vine nu ştiu cum şi aşa mai departe. Şi dacă noi nu ne preţuim, atunci n-o să ne preţuiască nimeni. Şi sunt convinsă că aşa este.    

 Vă urez şi vouă o vacanţă linştită în continuare. Ne citim mâine.

Leapşa cu cuvinte

Am furat o chestie f mişto de la Iustinel.Şi anume, să vedem care scrie mai multe cuvinte pe minut.  103 de cuvinte
Speedtest

  Găsiţi testul aici. Iustinel, se pare că te-am bătut. Sunt rapidă. So, aştept să văd oameni şi mai rapizi decât mine. Vă invit să faceţi leapşa.

Leapşa credinţei...

Am furat o leapşă, sincer nici nu mai ştiu de la cine. Ideea e următoarea


1) Dupa Marturisirea Ortodoxa, pacatele grele sunt 7 si anume: mandria, iubirea de argint, desfranarea, invidia, lacomia, mania, lenea. Care din cele 7 pacate le ai in prezent?
Cred că toţi am făcut toate păcatele astea, şi le facem vrând nevrând şi în prezent.
2) Din pacatul lacomiei se nasc, pofta trupeasca, petrecerile necuviincioase, betia etc. Cat de destrabalat si necuviincios ai fost in ultimul timp?
Pofta trupească, nene, am prieten de un an de zile, se rezolvă. Deci nu e destrăbălare,da? Aşa, cât despre petreceri necuviincioase şi beţii nu merci. Dureri de cap? Iarăşi nu merci.
3) Viciul este si el considerat un pacat frecvent. Ce vicii pacatoase ai si daca intentionezi sa renunti la vreunul?
Fumez cam aşa ca tractoriştii.
4) Sfanta Scriptura are cuvinte foarte aspre pentru pacatul lenei sau trandaviei. Esti de acord cu Sf. Apostol Pavel care spune: “Daca cineva nu vrea sa lucreze, acela nici sa nu manance”?
Corect. E evident că în lumea de azi dacă nu munceşti eşti 0. Parlamentarii se exclud.
. 5) Dupa cum stiti, ispitele vin de la diavol sau de la cei cu care convietuiesti. Ai fost ispitit de vre-o persoana sa savarsesti un pacat?
Pe principiul hai că e ultima oară, am călcat-o de destule ori pe bec.

6) Minciuna face parte din pacatele strigatoare la cer. Care a fost cea mai grava minciuna graita?
Doar minciuni de...salvare, să le zic aşa.
7) Toti au furat in viata lor cate ceva ( de exemplu, eu furam pe fiecare an, mere verzi din gradina vecinului). Ce poti spune despre tine in aceasta privinta?
Nu am făcut asta niciodată.
“Sa nu preacurvesti!”, spune una din cele 10 porunci. Tu ti-ai dorit sau ti-ai inselat partenerul vreodata?
Partenerul actual?Nu. Şi nici nu am de gând.
9) Deznadejdea in fata momentelor grele din viata ta te face cateodata sa te indoiesti de iubirea divina. Ai avut asemenea momente, ti-ai dorit vreodata moartea?
Oricine spune la un moment dat că vrea să se ducă naibii, dar pe bune aşa, nu am gândit asta niciodată.
10) Iertarea aproapelui tau , este una din indemnurile bisericii. Ne vei ierta impertinenta sau pacatul de a-ti trimite un asemenea gen de leapsa?
Deja exagerezi. 




Şi ştii ce rămâne în final? Credinţa...ea nu trebuie să plece...

Despre oameni de valoare partea 1

Postul ăsta ar fi fost lung tare, dar m-am hotărât să postez de 2 ori acum, ca să nu se amestece ideile şi să înţelegeţi în final...nimic.

Unul dintre scriitorii mei preferaţi este Octavian Paler. Un om de mare valoare, care a scris superb. Sunt ferm convinsă că cel puţin odată aţi citit măcar un citat scris de dânsul. Eu m-am hotărât să împart cu voi, 3 dintre lucrurile care m-au impresionat în mod plăcut. Să nu se înţeleagă greşit, eu am citit mare parte din ceea ce a scris, dar aceste 3 mici textuleţe sunt impresionante. 

 1.- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebari ai vrea
sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa
creasca.....iar apoi tânjesc iar sa fie copii; ca îsi
pierd
sanatatea pentru a face bani......iar apoi îsi pierd
banii pentru a-si
recapata sanatatea.
Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita
prezentul
iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca
traiesc ca
si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi
trait.
Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de
viata
pe care ai dori sa le învete copiii tai?
- Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida
rani
profunde în inima celor pe care îi iubesc.....si ca
dureaza
mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa
învete ca un
om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela
care
are nevoie de cel mai putin; sa înv ete ca exista
oameni care îi
iubesc dar pur si simplu înca nu stiu sa-si exprime
sentimentele; sa învete ca doi oameni se pot uita la
acelasi lucru si ca
pot sa-l vada în mod diferit; sa învete ca nu este
suficient
sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa
se ierte
pe ei însisi.
- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar
mai fi
ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna

2.1. Să aştepţi oricât.
2. Să aştepţi orice.
3. Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
4. Să nu numeri zilele.
5. Să nu uiţi că orice aşteptare este provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
6. Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
7. Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
8. Dacă gândul ăsta te ajută, nu căuta să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
9. Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
10. Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă 

3.Octavian Paler: La 80 de ani sa fiu un imbecil, sa nu mai cred in nimic, in absolut nimic. Nici in democratie, in nimic.
Mihai Gadea:  In dragoste credeti?
Octavian Paler: Da. Poate e singurul lucru in care mai cred.

P.S1-Nu m-am apucat eu să pun diactrice pe ici, pe colo, pentru că aşa am găsit textuleţele. 

 P.S2-Pentru cei care mai au vreo nelămurire, textul 1 este un interviu imaginat de Octavian Paler cu Dumnezeu, textul 2 este un decalog scris tot de el, iar textul 3 este un interviu cu Octavian Paler. 

Şi am ajuns să mă întreb dacă există Dumnezeu, dacă...Dumnezeule, m-am rătăcit de tot...de data asta m-am pierdut...