Funny stuff

Iată o selecţie de întrebări care au fost puse în realitate de către unii avocaţi unor martori în timpul unor procese ce au avut loc în Statele Unite. În unele cazuri, este redat şi răspunsul dat de unii martori mai ascuţiţi la minte. Replicile au fost extrase dintr-o carte intitulată "Disorder the Court".

Avocat: Domnule doctor, inainte de a incepe autopsia ati verificat pulsul?

Martor: Nu.

A: Ati verificat tensiunea arteriala?

M: Nu.

A: Ati verificat daca respira?

M: Nu.

A: Atunci este posibil ca pacientul dumneavoastra sa fi fost in viata in momentul cand ati inceput autopsia?

M: Nu.

A: Cum puteti fi atat de sigur de asta, domnule doctor?

M: Deoarece creierul sau era intr-un borcan pe biroul meu.

A: Dar pacientul nu putea, totusi, sa fie in viata?

M: Acum daca stau sa ma gandesc, este posibil sa traiasca exact in momentul acesta indeplinind o functie de avocat pe cine stie unde...

====================================

Avocat: Ce a rezultat din mostra de tesut vaginal?

Martor: Urme de sperma.

A: Sperma masculina?

M: E singurul tip pe care-l cunosc.

====================================

Avocat: Ati intretinut relatii sexuale cu el la New York ?

Martor: Refuz sa raspund la aceasta intrebare.

A: Ati intretinut relatii sexuale cu el la Chicago ?

M: Refuz sa raspund la aceasta intrebare.

A: Ati intretinut relatii sexuale cu el la Miami ?

M: Nu.

====================================

Avocat: Pe ce data este aniversarea dumneavoastra?

Martor: 15 iulie.

A: Ce an?

M: In fiecare an.

====================================

Avocat: Aceasta boala va afecteaza memoria?

Martor: Da.

A: In ce mod va afecteaza memoria?

M: Am uitat.

A: Ati uitat... Puteti sa ne dati un exemplu de ceea ce ati uitat?

====================================

Avocat: Care a fost primul lucru pe care vi l-a spus sotul dumneavoastra?

Martor: A spus "Unde sunt, Cathy?".

A: Si de ce v-a enervat chestia asta?

M: Pentru ca pe mine ma cheama Susan.

====================================

Avocat: Si unde a avut loc accidentul?

Martor: Pe la kilometrul 499.

A: Si unde se gaseste kilometrul 499?

M: Probabil intre kilometrii 498 si 500.

====================================

Avocat: La ce distanta se aflau vehiculele in momentul coliziunii?

====================================

Avocat: Si ati ramas acolo pana in momentul in care ati plecat?

====================================

Avocat: Domnule doctor, cate autopsii ati efectuat pe cadavre?

Martor: Toate autopsiile mele le-am efectuat pe cadavre.

====================================

Avocat: Va mai amintiti la ce ora ati examinat cadavrul?

Martor: Autopsia a inceput la ora 20:30 .

A: Si domnul Dennington era mort la acea ora?

M: Nu, statea intins pe masa intrebandu-se de ce-i fac autopsie.

via Vlad

Unde cauti tu...

   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Emotii?

Mâine am cambridge-ul partea de speaking. Poimâine restu. Ok, I freaked out!!!

Decembrie drag,

Bine ai venit, Decembrie.

 Cu prima ta ninsoare, de care mă bucur la fel ca şi în fiecare an. Sunt mai veselă, mai fericită, chiar dacă afară e frig şi trebuie să-mi înfăşor fel şi fel de fulare colorate la gât şi să-mi pun mănuşile de catifea. Chiar dacă anul acesta m-am bucurat singură de prima ta ninsoare.

 La mine nu s-au pierdut tradiţiile, mă bucur la fel de mult de brad, de oameni, de ninsoare, de ziua mea. Doar că, iartă-mă, Decembrie, că anul ăsta nu sunt la fel de entuziastă ca anul trecut când eram fericită. Nu mă înţelege greşit, şi anul ăsta sunt fericită, doar că viaţa se schimbă, la fel cum m-am schimbat şi eu...

Uite,  mâine şi poimâine am examenul Cambridge şi sunt mai încrezătoare ca niciodată. Nu mi-e frică, pentru că ştiu că am muncit pentru asta (chiar dacă nu atât de mult pe cât aş putea eu de fapt) şi o să fie bine.

Şi mai ştiu şi că nu o să las pe nimeni să-mi strice frumuseţea  lunii ăsteia. Exact aşa cum o să fie ea.

Iar anul asta o să-mi propun idealuri mai măreţe decât mi-am propus la Revelionul trecut...pe care o să le şi îndeplinesc...

 Disney Anastasia-Once Upon A December
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Alo, cine esti?- Un baiat!!

Partea I- messenger

Add pe mess: id necunoscut, evident. Id gen: barosanu, dinamovistu, stelistu şi alte microbisme (aşa se zice??), sau dacă nu: bossul, gigică jmecheru, Ionică plăcintaru şi ma rog..ştiţi voi, d-alea de e cul.

Şi na, normal, cum omu ţi-a dat add şi mai e şi idiot şi nu zice nimic, intri tu spăşit şi umil şi întrebi "auzi prietene...dar tu cine pălăria mea eşti?". Iar el...că de obicei e un el (oare şi fetele fac treaba asta?) zice foarte calm şi pe un ton foaaarte firesc "cine să fiu fă? un băiat, nu vezi avataru???"

Şi te uiţi tu ca viţica la poartă nouă la avatarul omului şi zici "mă, poate-l cunosc şi m-am înfipt în el degeaba."...Da de unde. Vezi la avatar poze gen super mega jmecher (aveţi tipologiile pozelor de avatar AICI) şi te gândeşti "da de unde naiba să-l ştiu eu p-ăsta??"

Urmează partea în care-l intrebi (civilizat, bineînţeles, să nu se supere să-ţi trăznească şi vreo doi pălmi peste ochi) "Auzi, io nu te cunosc, de unde ai totuşi id-ul meu?" Armăsarul nostru o să te ia cu texte gen "eeee...nu pot să zic", ca tu fiind curioasă să insişti. Şi ai să o faci iar el o să-ţi zică "schimb de liste". Normal, rămâi iar ca tablourile lu Rembrandt şi zici în gând "Aoleo, în 2010 încă se mai fac schimburi de liste?"şi oftezi. Sau îţi zice că-l are de la unu Alex. Care Alex mă? Aaaaa, unu de te cunoaşte. Da, bine. Super!


Normal, văzând că o discuţie civilizată n-ai cum să ai cu ăla de ţi-a dat add zici şi tu "bine, hai lasă asta, dar totuşi , de ce mi-ai dat add?". Iar îţi răspunde foarte calm "Să vorbiiiim."Asta e punctul în care nu ştii dacă să râzi sau să plângi. Şi apăi na, îi zici: "Şi cam ce vrei să vorbim?". Şi vine el care te întreabă "Auzi...da ai prieten?". Maaaamă şi atunci te tăvăleşti de râs, că nu ştie cum arăţi da te întreabă dacă ai prieten sau dacă vrei să ieşi la un suc.



Şi atunci îi zici..."Auzi prietenaş...hai ignore mamică.Pupici"

Partea II-telefon 
 Cazul I
Eventual noaptea, când dormi. Sună telefonul. Număr privat. Somnoros. 

-Alo, cu cine vorbesc?
-Cu un băiat.
-Hai zi să mori tu, nu m-aş fi prins.
-Ce faci?
-E ora X, tu ce zici că fac?
-Am nr.tău de la un prieten.
-Aaaaaa da? Ce prieten?
-Eeeee, nu contează, ei bine hai, mai vorbim. Te puuup

Rămâi mut. Ce măăăăă?!



Cazul II


Tot nr privat, voce de muiere. Pitzipoancă.

-Alo, cu cine vorbesc?
-Auzi făăă, că dacă te prind te baaaat, că eu sunt mare tare jmecheră.
-Hai serioooos? Da? Şi cam de ce o să mă baţi tu?
-Eeeee, lasă că ştii tu.
-Dacă tot eşti aşa deşteaptă ştiai că dacă ştiam nu te mai întrebam
-Lasssăăă făăă că vezi tu.
-O să văd eu când suni de pe numărul tău şi te prezinţi. Abia atunci o să fii jmecheră. Pa pa.


Beeep beeep, tocmai ţi-am închis în nas.


The end.Pam Pam. 


OFFTOPIC- O nouă cunoştinţă de a mea, cu un blog fantastic, Raluxa,  a avut câteva probleme cu cei de la RDS, RCS. Ştiind şi eu pe propria experienţă cum sunt şi ce fel de servicii "excelente"au, aş dori să promovez articolul ei, ca să se facă cunoscută povestea. AICI aveţi articolul-un click vă rog. Haideţi să facem cunoscute tâmpeniile care se întâmpla în ţara asta.

Ce gandesti si ce scrii ca gandesti...

Citeam un articol în revista Zile şi Nopţi, scris de Mihail Valukovski şi am decis să-mi spun şi eu părerea. 

 În acel articol se vorbea despre Choi Yoon-Hee, o faimoasă scriitoare sud-coreeană care a scris mai bine de 20 de cărţi despre speranţă, fericire şi armonie interioară. A fost numită şi "propovăduitoarea fericirii"-datorita sfaturilor pe care ea le dădea oamenilor, să fie fericiţi şi în permanentă armonie atât cu ei cât şi cu cei din jur-. Mă rog, avea şi un Tv show de succes şi aşa mai departe.

La fel ca şi autorul acelui articol am folosit timpul trecut pentru că... femeia s-a sinucis cu tot cu soţul ei, spânzurându-se într-un hotel. 

 Şocant sau nu prea? Nu mă mai miră nimic, e exact despre ce vorbeam eu de falsitate şi de aparenţa de perfecţiune. Şi oamenii care par extraordinar de fericiţi (sau încearcă să pară ) pot fi foarte nefericiţi în esenţa lor. Şi oricum, femeia asta scria despre fericire. Una e să ştii ce e aia fericirea şi alta e să fii fericit. Una e să dai sfaturi altora şi alta e să-ţi poţi coordona viaţa TA. Să dai sfaturi altora e uşor. Şi poate fi uşor chiar şi să-i ajuţi pe ceilalţi. Chiar dacă cu o vorbă bună sau material sau whatever. Dar când vine vorba de tine nu mai e aşa uşor. Pentru că adesea nu vrem o alegere "bună" ci "alegerea CEA MAI bună"....

Şi până la urmă, zău...oare câţi dintre oamenii ăia de au scris despre fericire cărţi la rând, pe bandă rulantă, au făcut tv-showuri şi ne-au dat nouă sfaturi despre cum să fim fericiţi, chiar sunt fericiţi la rândul lor? A?

Mi-a zis cineva (n-are importanţă cine, se va recunoaşte în rândurile astea) aşa: "ce e fericirea, Cristina? poate nici tu nu ştii, dar adu-ţi aminte când ştiai că e cineva acolo, chiar şi când nu facea nimic pentru tine, d-apoi când făcea...nu pentru că avea timp de timp de tine, sau vă plimbaţi sau... fă o comparaţie....".

 O altă persoană dragă mi-a zis aşa: "Ca să fii fericit trebuie să fii curajos..."

Cred că e vorba doar despre percepţia fiecăruia despre fericire... Ia zi, tu ce crezi că înseamnă să fii fericit? Ce înseamnă pentru tine fericirea?

Ce mai caută lumea pe google...

Prima categorie se numeşte "Eu sau cât sunt eu de populară"

Şi în primul loc în top aveeeeem 

 Miss Sunshine blog- cu 120 căutări- Mulţuuu, sunteţi drăguţi

Miss Sunshine- 115 căutări- Iarăşi mulţumesc!

Cris buli blog-3 căutări- Mulţuuuu

Miss Sunshine blogspot- 10 căutări- Mamă, mă simt faimoasă, populară, hahahahahah 

Adresa de mail cris.buli-12 căutări- Adresa de mail e cris.buli, mamăăăă, ce realizareeeeeeee. Ce drăguuuuţ, da totuşi de ce dracu ai căutat asta de 12 ori?!

 Crisbuli- 6 căutări- Hai că deja am obosit să fiu populară...

A doua categorie se numeşte basme şi poveşti

ingerul si floarea de a. saint exupery- de fapt e micul prinţ, piesa a fost redenumită sub numele ăsta. Tzapăăă!!!

cum il cheama pe elful lui mos craciun- Nu ştiu, dar poate afli dacă pui semnul întrebării la sfârşit...

 poze cu trandafiri avtar- N-am tată, deviantart.com. Hahahah

 Poze cu femei goale- Dumnezeule, n-am nici d-alea...

cauza oamenilor urati - Păi în general oamenii sunt urâţi pentru căă... pentru că sunt. Hahahah.

  A treia categorie se numeşte SEEEEEX şi inimi frânte

 Vreau s-o f.t pe mama- Hai dă-o naibii, da ce naiba e aici?

 Vreau să-l părăsesc, cum fac?- Păi spui aşa "Iartă-mă dragule, nepotrivire de caracter..."

 Caut gagică da nu găsesc- O... eu nu ştiu d-astea...

Brad Pitt id mess- Haha, dacă l-aş avea crezi că ţi l-aş da? Sau dacă ar avea crezi că ar fi pe google?

 Şi cam atât...sunt...thrilled. Hihih.

Despre perfectiune

Mă enervează... de fapt ce zic eu? Nu mă enervează, ci mă disperă oamenii care vor cu orice preţ să lase impresia că au o viaţă perfectă. Şi aşa cum era într-o piesă de teatru genială, zicea aşa "If somebody says he's living life to the full, I can bet you a hundred to one, he's some fake arsehole".

  

 Nu, nu poţi trăi la maxim. Nu, nu poţi fi perfect şi mereu dichisit şi gata de orice. La fel cum nu poţi să fii mereu pregătit şi să zici "Da, ştiam eu". La fel cum nu poţi fi drăguţ cu toţi oameni şi să simţi asta (dacă eşti un dobitoc şi-i pupi pe toţi în fund ca să îţi atingi fel şi fel de scopuri- nu se pune!!). Nu poate să-ţi stea mereu părul în perfectă ordine, nu poţi să ai mereu chef să asculţi prostiile tuturor fără să răbufneşti, nu poţi fi pregătit pentru fiecare lucrare sau teză. Aşa cum poate azi n-am chef...

Şi degeaba arăţi perfect, dai impresia că te comporţi perfect şi ai bunele maniere la tine de fiecare dată, dacă pe interior eşti răvăşit...

 Şi eu una, prefer să-mi stea într-o zi părul răvăşit că n-am avut timp să-i fac nimic, sau să ies nemachiată, sau să stau o zi întreagă în pijamale să mă uit la serial că aşa am chef... Prefer să mă duc nepregătită la o lucrare sau să zic du-te dracu dacă am chef şi mă enervează cineva. Nu e frumos, dar once in a while e sănătos...

 Şi eu nu am o viaţă perfectă, dar o ador aşa...

A, şi nu uitaţi...suntem oameni, nu păpuşi de plastic... deci ne comportăm ca atare.. we can t be perfect!

Azi...

 Azi, dar doar azi aş vrea să ştiu ce simte o persoană de care mi-e dor. Aş vrea să ştiu dacă ţine minte, dacă îşi aduce aminte, dacă apar prin gândurile ei câteodată. Dacă îi pare rău de ceva.Dacă îi e bine. Dacă îi e rau...Dacă....

Şi tot azi realizez că n-o să (mai) ştiu asta niciodată...


Şi tot azi...stau pe marginea patului cu picioarele bălăngănindu-se, exact ca un copil. Cuminţică. Aştept. Aştept să se întâmple ceva bun...

Am zis-o...

Acum am înţeles că viaţa nu e ca în sex& the fucking city. Şi că e greu să mă obişnuiesc cu oricine altcineva. Oricine altcineva care nu eşti tu.

Na că am zis-o. Şi nu-mi mai e frică! (sau o fi fost doar un test de curaj?)