Primul volum pe care l-am citit de Cărtărescu a fost De ce iubim femeile, o carte care mi-a lăsat un gust surprinzător de plăcut, deci am pus mâna în continuare pe Levantul, apoi pe Travesti, apoi pe REM și am ajuns în cele din urmă la Frumoasele străine.
O carte despre care scrie de la prima pagină Interzis celor fără simțul umorului, autorul apoi corectându-și aserțiunea spunând că retrage vorbele, pentru că tocmai așa i-ar atrage fix pe cei în cauză. "Dragă cititoare, iubit cititor. As fi vrut să scriu pe prima pagină a acestui volum ceva de felul „Interzis celor fără simţul umorului, dar mi-am luat repede seama. Asemenea subtile aluzii mai mult îi întărâtă pe cei vizaţi. Doar acum vreo doi ani o prietenă a pus în deschiderea cărţii ei avertizarea „Interzis proştilor de orice fel, si urmarea a fost că tocmai câţiva dintre cei în cauză s-au grăbit să-i sară primii gardul si H-i calce-n picioare straturile de flori. Cum cei fără simţul morului sunt cam tot aceiaşi, prefer să mă abţin să-i gândăresc de pomană. Nu interzic deci nimănui nimic, dar îi rog, totuşi, pe compatrioţii mei solemni din fire să-si losească timpul liber într-un mod mai adecvat. Cele trei povestiri care urmează pleacă de la situaţii persoane reale. Totuşi, ele Sunt operă de ficţiune în mult ai mare măsură decât par. Pe cel care m-ar acuza că m cam înflorit faptele n-o să-l trimit „să-si vadă de câlţii sai ci o să recunosc, cu un mic zâmbet vinovat pe buze, că aşa e. Le-am încondeiat puţin, pe ici, pe colo, le-am tras puţin către comic, burlesc, uneori chiar grotesc, fără să vreau să fac rău nimănui. M-am distrat puţin pe socoteala câtorva ce se vor recunoaşte aici — că doar cei mai mulţi figurează cu numele lor adevărat... — dar şi pe
..."
O carte despre care scrie de la prima pagină Interzis celor fără simțul umorului, autorul apoi corectându-și aserțiunea spunând că retrage vorbele, pentru că tocmai așa i-ar atrage fix pe cei în cauză. "Dragă cititoare, iubit cititor. As fi vrut să scriu pe prima pagină a acestui volum ceva de felul „Interzis celor fără simţul umorului, dar mi-am luat repede seama. Asemenea subtile aluzii mai mult îi întărâtă pe cei vizaţi. Doar acum vreo doi ani o prietenă a pus în deschiderea cărţii ei avertizarea „Interzis proştilor de orice fel, si urmarea a fost că tocmai câţiva dintre cei în cauză s-au grăbit să-i sară primii gardul si H-i calce-n picioare straturile de flori. Cum cei fără simţul morului sunt cam tot aceiaşi, prefer să mă abţin să-i gândăresc de pomană. Nu interzic deci nimănui nimic, dar îi rog, totuşi, pe compatrioţii mei solemni din fire să-si losească timpul liber într-un mod mai adecvat. Cele trei povestiri care urmează pleacă de la situaţii persoane reale. Totuşi, ele Sunt operă de ficţiune în mult ai mare măsură decât par. Pe cel care m-ar acuza că m cam înflorit faptele n-o să-l trimit „să-si vadă de câlţii sai ci o să recunosc, cu un mic zâmbet vinovat pe buze, că aşa e. Le-am încondeiat puţin, pe ici, pe colo, le-am tras puţin către comic, burlesc, uneori chiar grotesc, fără să vreau să fac rău nimănui. M-am distrat puţin pe socoteala câtorva ce se vor recunoaşte aici — că doar cei mai mulţi figurează cu numele lor adevărat... — dar şi pe
..."
O carte bună, pe care nu vrei să o lași din mână până ce nu ai terminat-o. Cartea conține 3 povestiri.
Antrax, pe numele ei, prima povestire, autorul primeşte un plic în care crede că este antrax, dar se dovedeşte că de fapt era produsul intim al expeditorului un excentric artist danez. Aventurile plicului îl conduc pe autor şi soţie la poliţie, unde are de a face înfățișarea instituției și...competențele largi ale... celor în servicii.
A doua povestire, pe numele ei frumoasele străine, e traducerea inițiativei culturale les belles etrangeres, inițiativă (evident) franțuzească este o istorioară amuzantă despre... ce înseamnă practic să fii autor român. NU vreau să dezvălui mai multe detalii
A treia povestire (și cea mai comică-din punctul meu de vedere-) se numește Bacoviană. Prefer să nu dezvălui nimic nici aici, amuzamentul va fi mult mai mare dacă o citiți voi!
Nu v-am convins încă?Vă las atunci un citat care mi-a plăcut tare mult!
"Arta e un război în care eşti singur împotriva tuturor.
O recomand cu căldură, Cărtărescu rules!
Dacă v-am convins, cartea o găsiți la un preț minuscul și redus AICI
Oscar și tanti Roz-Eric-Emmanuel Schmitt
Descrierea oficială a cărții este asta: "Oscar si Tanti Roz recreeaza universul infantil: copilui e figura centrala, iar copiii lui Schmitt nu sunt nici lipsiti de vlaga, nici corecti politic. Atat Momo (care sterpeleste din pravalia bacanului arab), cat si Oscar (micul pacient fascinat de Tanti Roz) isi folosesc aparenta marginalitate intr-un singur scop: sa intareasca ideea ca, aici pe pamant, fiecare e raspunzator pentru crearea propriului eu." (Lire)
"O poveste frumoasa pana la lacrimi. Un miracol ascuns intre doua coperte." (Stern)
Într-adevăr, o poveste superbă, scurtă și ușor de lecturat.O poveste despre credință și ce înseamnă iubirea... la orice nivel ar fi ea. Niște scrisori haotice către... chiar Dumnezeu.
O recomand cu mare căldură.
Nu v-am convins încă?Vă las atunci câteva citate care mi-au plăcut tare mult!
"Nimeni nu poate trăi fără suferinţă, Oscar. Nici Dumnezeu şi nici tu. Nici părinţii tăi şi nici eu."
"Şi asta pentru că există două feluri de suferinţă – cea fizică şi cea morală. Suferinţa fizică o înduri. Pe cea morală ţi-o alegi."
"Păi dacă-mi pierd timpul cu ce cred toţi tâmpiţii, când să mai găsesc vreme să aflu ce gândesc oamenii deştepţi?"
"Numai că vezi tu, Oscar, majoritatea oamenilor sunt complet lipsiţi de curiozitate. Ei se agaţă cu înverşunare de ceea ce au ca păduchele de urechea chelului"
"În sinea lui îşi spune întruna: mă doare, dar asta nu înseamnă că o să fie rău.Vezi, în asta constă de fapt beneficiul Credinţei"
"cu cât încasezi mai mulţi pumni, cu-atât poţi încasa mai mulţi. Totul e să-ţi păstrezi nădejdea."
"După mine, Tanti Roz, singura soluţie la viaţă este să trăieşti."
Viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi."
”-Uităm că viaţa noastră este fragilă, gingaşă, efemeră. Ne comportăm cu toţii de parcă-am fi nemuritori.”
"oamenii mari fac ce stiu ei mai bine: sa fuga"
Cel mai tare m-a impresionat scrisoarea ghiciți a cui..Da, Tanti Roz:
Dacă vreți să o aveți în bibliotecă, o găsiți de cumpărat AICI . Dacă vreți însă doar să o citiți, o găsiți AICI online în varianta pdf.
Îi mulțumesc sincer lui Grapefruits, la care am dat de carte!Săru-mâna!
Miss S, urban princess
Antrax, pe numele ei, prima povestire, autorul primeşte un plic în care crede că este antrax, dar se dovedeşte că de fapt era produsul intim al expeditorului un excentric artist danez. Aventurile plicului îl conduc pe autor şi soţie la poliţie, unde are de a face înfățișarea instituției și...competențele largi ale... celor în servicii.
A doua povestire, pe numele ei frumoasele străine, e traducerea inițiativei culturale les belles etrangeres, inițiativă (evident) franțuzească este o istorioară amuzantă despre... ce înseamnă practic să fii autor român. NU vreau să dezvălui mai multe detalii
A treia povestire (și cea mai comică-din punctul meu de vedere-) se numește Bacoviană. Prefer să nu dezvălui nimic nici aici, amuzamentul va fi mult mai mare dacă o citiți voi!
Nu v-am convins încă?Vă las atunci un citat care mi-a plăcut tare mult!
"Arta e un război în care eşti singur împotriva tuturor.
O recomand cu căldură, Cărtărescu rules!
Dacă v-am convins, cartea o găsiți la un preț minuscul și redus AICI
Oscar și tanti Roz-Eric-Emmanuel Schmitt
Descrierea oficială a cărții este asta: "Oscar si Tanti Roz recreeaza universul infantil: copilui e figura centrala, iar copiii lui Schmitt nu sunt nici lipsiti de vlaga, nici corecti politic. Atat Momo (care sterpeleste din pravalia bacanului arab), cat si Oscar (micul pacient fascinat de Tanti Roz) isi folosesc aparenta marginalitate intr-un singur scop: sa intareasca ideea ca, aici pe pamant, fiecare e raspunzator pentru crearea propriului eu." (Lire)
"O poveste frumoasa pana la lacrimi. Un miracol ascuns intre doua coperte." (Stern)
Într-adevăr, o poveste superbă, scurtă și ușor de lecturat.O poveste despre credință și ce înseamnă iubirea... la orice nivel ar fi ea. Niște scrisori haotice către... chiar Dumnezeu.
O recomand cu mare căldură.
Nu v-am convins încă?Vă las atunci câteva citate care mi-au plăcut tare mult!
"Nimeni nu poate trăi fără suferinţă, Oscar. Nici Dumnezeu şi nici tu. Nici părinţii tăi şi nici eu."
"Şi asta pentru că există două feluri de suferinţă – cea fizică şi cea morală. Suferinţa fizică o înduri. Pe cea morală ţi-o alegi."
"Păi dacă-mi pierd timpul cu ce cred toţi tâmpiţii, când să mai găsesc vreme să aflu ce gândesc oamenii deştepţi?"
"Numai că vezi tu, Oscar, majoritatea oamenilor sunt complet lipsiţi de curiozitate. Ei se agaţă cu înverşunare de ceea ce au ca păduchele de urechea chelului"
"În sinea lui îşi spune întruna: mă doare, dar asta nu înseamnă că o să fie rău.Vezi, în asta constă de fapt beneficiul Credinţei"
"cu cât încasezi mai mulţi pumni, cu-atât poţi încasa mai mulţi. Totul e să-ţi păstrezi nădejdea."
"După mine, Tanti Roz, singura soluţie la viaţă este să trăieşti."
Viaţa e un dar buclucaş. La început ai tendinţa să-l supraestimezi crezând că viaţa pe care ai primit-o este veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi, găsind că-i o porcărie, scurtă de nu-nţelegi nimic din ea şi pe care uneori ţi-ar veni s-o arunci de să nu se vadă. Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de nici un dar, ci de un simplu împrumut. Pe care trebuie să încerci să-l meriţi."
”-Uităm că viaţa noastră este fragilă, gingaşă, efemeră. Ne comportăm cu toţii de parcă-am fi nemuritori.”
"oamenii mari fac ce stiu ei mai bine: sa fuga"
Cel mai tare m-a impresionat scrisoarea ghiciți a cui..Da, Tanti Roz:
Sunt plină de iubire, Doamne, parcă mă arde pe dinăuntru, mi-a dăruit atâta, încât să-mi ajungă pentru toţi anii de-acum încolo.
Pe curând,
Tanti Roz
P.S. În decursul ultimelor trei zile pe care le-a mai trăit, Oscar pusese la căpătâiul patului o pancartă. Cred că te-ar interesa să ştii ce scria pe ea: «Numai Dumnezeu are voie să mă trezească.»
Bineînțeles, e doar o parte din scrisoare, puneți mâna la lectură!
Dacă vreți să o aveți în bibliotecă, o găsiți de cumpărat AICI . Dacă vreți însă doar să o citiți, o găsiți AICI online în varianta pdf.
Îi mulțumesc sincer lui Grapefruits, la care am dat de carte!Săru-mâna!
Miss S, urban princess
