Trista

Da, sunt trista.Toti vor ceva, dar nimeni nu ofera nimic la schimb, toti sunt ciufuti/suparati, eu trebuie sa fiu vesela si calma. Toti au impresia ca sunt cei mai tari, cei mai buni, cei mai misto. Si da, acum sunt singura. Singura CUC. Si am impresia ca nici macar nu'i pasa cuiva. Si degeaba imi balangani eu acum picioarele pe marginea scaunului, plictiseala ramane constanta. Habar nu am despre ce sa scriu, si blogul asta incepe sa mi se para o pierdere de timp, si cam tot ce fac mi se cam pare o pierdere de timp. Mai ales ca tot mai des mi se da impresia ca fac totul PROST. Defapt, nu prea fac nimic. Ca nu am ce. In afara de sa ma plictisesc si sa astept "resturi" de timp, din partea cuiva in mod special, care oricum are alte persoane pe lista in fata mea, nu fac. Deci se poate spune ca nu fac nimic, nu? Si se mai poate spune ca sunt inapta. Pentru ce traieste cineva care se trezeste dimineata ca sa mai treaca inca o zi? Cineva care nu asteapta nimic, nu spera aproape nimic, si nu face aproape nimic? Apropo, daca mananc ciocolata se poate spune ca fac ceva?
Si am sa revin la intrebarea de acum cateva posturi. Cu ce gresesc? Raspunsul a venit singur, si aparent e cel corect. Pun prea mult suflet, de multe ori iubesc prea mult, MEREU ma las pe al doilea loc, cand ar trebui sa fiu pe PRIMUL, imi pasa prea mult si ma agit si ma stresez, si pana nu simt eu ca lucrurile sunt ok, parca sunt teleghidata. Poate mi'ar trebui vreo 2 palme sa ma calmez si sa inteleg ca lucrurile ar trebui sa se invarta si in jurul MEU, nu numai al altora.
Sunt trista.