De ceva timp am scris doar tâmpenii şi nici măcar un post cel puţin la fel de bun ca cele pe care obişnuiam să le scriu înainte. De fapt cred că m-am ferit, ascuns sau cum vrei tu, ăla care citeşti să-i spui, de a îmi mai lăsa sentimentele libere aici.
Uneori e penibil când un om pe care l-ai cunoscut ca pe palma ta stângă se schimbă atât de mult încât nu-l mai recunoşti şi nu ştii cum dracu l-ai iubit tocmai pe el. Sau ce ai iubit în tot timpul ăsta? Ce era de fapt sau ce ai crezut că e?
Uneori e penibil când un om pe care l-ai cunoscut ca pe palma ta stângă se schimbă atât de mult încât nu-l mai recunoşti şi nu ştii cum dracu l-ai iubit tocmai pe el. Sau ce ai iubit în tot timpul ăsta? Ce era de fapt sau ce ai crezut că e?
Nu-mi place să mă prefac. Şi dacă am chef să fiu nervoasă-aşa cum sunt zilele astea, vreau să fiu aşa. Şi dacă am chef să plâng dincineştieceprostie, sau că aşaîmivinemieacu, atunci vreau să o fac. Dacă vreau să trântesc eu uşa că am io chef acu să aud cum se loveşte de perete, atunci am s-o trântesc.
Nici nu vreau să par ceea ce nu sunt. Sau să încerc să par altfel. Vreau să fiu cunoscută pentru ceea ce sunt şi dacă sunt iubită, sa fiu pentru asta şi nu pentru altceva.
Mă lasă rece zilele astea. Mă lasă la fel de rece zilele astea şi cică sărbătorile care vin. În alţi ani aş fi fost cu zâmbetul până la urechi în perioada asta. Acum nu. Vorba cântecului: "azi nu!"
Mint. Am fost cu zâmbetul până la urechi, da a ţinut puţin. Iar eu m-am întors la ale mele...
Am nevoie de o pauză.
Mă lasă rece zilele astea. Mă lasă la fel de rece zilele astea şi cică sărbătorile care vin. În alţi ani aş fi fost cu zâmbetul până la urechi în perioada asta. Acum nu. Vorba cântecului: "azi nu!"
Mint. Am fost cu zâmbetul până la urechi, da a ţinut puţin. Iar eu m-am întors la ale mele...
Am nevoie de o pauză.
Şi sper că voi sunteţi mai fericiţi.
8 comentarii:
Pauza ? Glumesti...stiu cum e.
banuiesc ca si tu esti tot in ultimul an de liceu.
Imi place cum scri, by the way.
keep going.
>:D<
Mai, da voi, fetele in general, chiar credeti in basme? Cred ca s-a exagerat putin in copilarie, noaptea la povesti. Noroc ca in zilele noastre povestile de adormit copii sunt citite de catre..alti copii(iubit/a).
Anyway, ideea e, ca nu poti fi mereu fericit/a, mereu intr-o stare de invidiat.
"The happiness is a mood… not a destination!" (OTH).
Nu incerca sa devi fericita, incearca sa fi fericita!
@cat-merci:)
@intj->:D< back
@iustinel-aici nu e vorba de basme, nu stiu ce ai inteles tu, dar clar ai prins gresit ideea. daca chiar vrei, poti sa deduci din postul asta ca nu mai cred in basme si-n fat frumos de la vreo 12 ani.
Actually happiness it`s the process, some say it`s the journey, not necessarily a mood and definitely not a destination.
Ideea nu era despre cum un om isi schimba caracterul?
Iar eu am dedus ca voi fetele in general sunteti mai sentimentaliste, iar daca prietenu nu mai fumeaza cu dreapta, ci cu stanga, asta poate fi de obicei motiv de bocit.
Nu zic ca-i un lucru rau, ba din contra, am inteles ca ajuta foarte mult plansul ca sa te descarci.
Insa mie mi se pare penibil, s-atat. Parere mea :)
Trimiteți un comentariu