"Ei" este un termen relativ, de altfel. Eu aici insa ma refer la oamenii cu care dumitale nu ai schimbat decat vreo 2-3 fraze si alea banale, sau si mai rau...nicio vorba si totusi ei au pareri. Pareri avizate, de altfel, pareri de specialisti in cum sa isi traiasca altii viata. Ca doar este minunat si usor sa ai idei despre altii. Cu sutele, daca se poate.
Desigur, judec si eu. Cateodata intr-un grup de prieteni, cu voce tare, alteori doar in gandul meu asa. Ce sa fac, am o judecata, doar nu o sa mi-o bag undeva. Asta e, astia suntem, cu asta defilam. N-avem judecata aia s-o tinem in sertar.
De multe ori am vrut sa renunt pentru ca mi s-a spus "Nu ai sa poti", "Este prea greu", sau din contra -ceea ce este si mai grav- m-am autoconvins ca asa este. Si nu, nu este asa. Poti. Nu cred ca exista ceva in lumea asta ce nu putem sa facem. Vreau sa cred asta. Orice se poate, dar trebuie sa fie urmat de cuvantul"VREAU!". Mi-a venit de o mie de ori sa zic "Sa va duceti dracului toti", sau chiar am spus ca apoi sa realizez ca EU NU STIU sa renunt. Si ca atunci cand mi s-a pus pata nu am cum sa nu obtin, chiar daca intalnesc obstacole de care ma impedic si cad.
Nu vreau si nu mai sunt dispusa sa accept zile urate, lacrimi sau dezamagiri. Nu vreau sa ma mai complac in situatii pe care nu le vreau si altfel nu le-as fi acceptat nicidecum. Nu vreau sa stau langa un om sau langa niste oameni care habar nu au ca exista si altceva pe lumea asta in afara de ei.
Chiar nu ma mai intereseaza ce cred oamenii. Oamenii cred multe. Pana la urma, de asta avem familia, prietenii apropiati si oamenii de care ne pasa, nu? Sa conteze ce cred ei, nu EI ceilalati. Ce conteaza daca-i multumesti pe ceilalalti, care oricum sunt neimportanti? Hm...?
Un comentariu:
Ai mare dreptate. Intotdeauna va exista cel putin un el sau o ea care considera ca stiu mai bine ce e important si benefic pentru tine sau care, pur si simplu, doresc sa te demoralizeze
Trimiteți un comentariu