There is no time for cut-and-dried monotony. There is time for work. And time for love. That leaves no other time.
Nu zice nimeni că nu suntem obosiţi şi nu zice nimeni că nu trebuie să avem dimineţi în care să nu ne putem ridica din pat. Şi deşi nu putem, totuşi, trebuie să o facem, că nu avem de ales, nu ne întreaba nimeni "Auzi drăguţo? Ia zi scumpo, vrei să îţi rezolvi programul infect pe ziua de azi? Aaaa, nu vrei? Sigur, ia-ţi liber azi. Şi mâine dacă vrei."
Am început dimineaţa jalnic. Îmi simţeam pleoapele grele, mi se închideau ochii, nu găseam haine, nu-mi găseam eyelinerul, am ajuns la şcoală. Prima oră: geografie, LUCRARE. Hartă oarbă. Europa. Auch. Ce munţi, ce golfuri, ce?! Am bâjbâit şi am nimerit câteva dintre ele (pe cele din România, că le ştiam deja din fericire). Am ieşit din clasă, am uitat, asta e, de ce să-mi fac sânge rău? Îi auzeam pe alţii "Vaaai, iau 2, vai iau 4". Ghinion, je m en fiche. Sau c est la vie, cum zic alţii.
Apoi info, am făcut aşa, cu târşă, fişa de lucru (pentru că primim una-n fiecare oră), a verificat-o profa, haha, bine, ca de obicei (I m good. Even when I m bad.), apoi alte ore foarteeee plictisitoare, câteva momente funny, râs cu lacrimi.
Lucrare la mate- matrice, 3 exerciţii, făcute perfect. Mai am un 10, dar nu strică încă unul. Ihi.
Acum am ajuns acasă, mă pregătesc să beau un cappucino, iar apoi... the same schedule. Tre să plec, şi urmează să ajung acasă pe la 7. Iar n-am timp să dorm şi nici măcar nu mă mai enervez.
De fapt ceea ce încercam să subliniez prin postul ăsta e că oricât de obosiţi am fi sau stresaţi, sau până peste cap cu treaba, trebuie totuşi să le facem. Şi decât să facem lucruri în silă, doar aşa ca să fie, făcute prost, nu mai bine le facem cu suflet? Întotdeauna un lucru la care ai pus suflet va ieşi bine. Pentru că ai muncit pentru el.
Şi decât să păstrăm lucruri sau oameni lângă noi doar pentru că ne e greu sau lene să purtăm o discuţie sau pur şi simplu sa renunţăm, nu mai bine ne asumăm o decizie corectă pentru noi înşine?
Ce naiba? Viaţa e numai una, şi şi în aia să mă plâng că aia aşa, aia invers şi pe dincolo?Haha, postul ăsta face reclamă la zâmbete!!!
Na, şi vă dau şi poze motivaţionale!
Pozele sunt de pe http://deviantart.com, http://tumblr.com, iar una din poze, e de la Habiba
Ce naiba? Viaţa e numai una, şi şi în aia să mă plâng că aia aşa, aia invers şi pe dincolo?Haha, postul ăsta face reclamă la zâmbete!!!
Na, şi vă dau şi poze motivaţionale!
Şi deci ia să nu vă aud că sunteţi obosiţi, stresaţi, nefericiţi. Da?
5 comentarii:
This is REALITY, my darling... - şi mă plictiseşte. Cam asta e şi realitatea mea, dar prefer să nu o bag în seamă.
:))
(altceva oricum nu se poate comenta la ce ai scris)
@sugar queen-mie-mi zici?
@intj-ce e asa funny?
ai mare dreptate. atunci cand faci lucrurile din suflet, timpul trece si mai repede si fara sa iti dai seama ai si terminat tot ce aveai de facut.
sorry, am privit textul din propria perspectiva ... si cand in ultimii 10 ani dormi in medie 4 ore pe din 24, atunci nu prea iti mai permiti sa faci jumatati de masura (ci faci o data bine, ca sa nu te mai intalnesti iar cu aceeasi problema), nu prea mai ai timp sa te gandesti la oboseala (cum te-ai intins, cum ai adormit si tot obosit te trezesti), nefericirile le elimini rapid ca sa nu te incurce la ceea ce ai de facut. asa ca, nu doar am zambit (zambetul caruia ii faceai tu reclama) ci am ras amintindu-mi ca la 20 de ani habar n-aveam ca se poate "si mai si". :)
Trimiteți un comentariu