Îmi permit și eu să apelez la experiența voastră proprie și personală: ce faceți când simțiți că totul merge prost?Cum vă auto-încurajați?Sau cum procedați?
sfaturile de genul ,,totul o sa fie bine,, nu isi au rostul. trec si eu printr-o perioada in care totul merge prost, si merge cu atat mai prost cu cat am si momente in care e mai bine, dar ajung tot mai rau. cred ca trebuie sa iti doresti din tot sufletul sa elimini raul si sa fii puternica, suficient de puternica incat sa iti poti controla pana si gandurile. pana la urma, adevarul e ca trec toate si partea buna e ca din fiecare rau inveti ceva care e de folos mai incolo. deci capul sus, pieptu-nainte. ajuta mult detasarea, indepartarea de ceea ce iti face rau. fa ceea ce iti place, fa-ti planuri, pune ca punct proiecte, tine-te ocupata pana ,,trece pericolul,, (=pana iti mai revii). altceva nu stiu ce sa iti spun, eu cam asta fac si deja ma simt mai bine.
Cand ma simt depasita de toate lucrrile , ma gandesc ca totul in viata se intampla cu un scop , asa ca nu pot decat sa ma ridic si sa merg mai departe.Fii puternica, totul are un scop in viata asta, care si asa e destul de grea!
N'o sa fie incurajator comentariul meu, dar deh. Stiu ca te muti in Scotia in curand. Incearca sa rezolvi totul pana pleci. Iti spun si de ce: eu m'am mutat acum o luna si jumatate, am plecat intr'o stare proasta care momentan e intensificata in cele mai proaste momente.
Singurul sfat pe care pot sa t'il dau tie, e "Suck it up!". Asta fac eu, si sincer e singura metoda. Intr'un fel sau altul, idiferent cand, se termina macar, daca nu se rezolva.
Plang in prostie :|...apoi intru in depresie si iau fatza aia "masca" care abia vorbeste si nu schiteaza un zambet la nimic funny...apoi iar plang. Dorm mult, ma trezesc, mananc si iar dorm...pana se iveste ceva sa ma inveseleasca, vreo idee de rezolvare a pb sau vreo surpriza. Si astea destul de rar...
Ma gandesc la parintii mei, vorbesc cu sor-mea sau cu frati-miu. Mai ma uit prin vechile albume foto de cand eram mica, sa vad de unde am plecat. Imi aduc aminte de copilarie. Mereu imi spun ca daca ar veni Felicia din trecut(copilul) si m-ar vedea acum trista s-ar supara, pentru ca mereu imi spuneam ca voi face tot posibilul sa vad si lucruri bune. Si realizez ca tot ce am facut, am facut cu suflet. Asa ca trag aer in piep si ma gandesc ca trebuie sa fiu tare pentru ca si altii conteaza pe mine. A si mai ascult si asta....Stiu e penal dar mereu ma face sa zambesc :))))
Când simt că nu mai pot, încerc să mă gândesc că altora le e şi mai rău şi nu renunţă. Pentru că, vreau sau nu, în jurul meu sunt oameni care suferă mai mult decât mine. Şi atunci încerc să mă gândesc că orice experienţă prin care trec nu face altceva decât să-mi modeleze personalitatea şi după ce am plâns un pic, mă scutur, mă ridic şi-mi văd de drum :)
Stii bancul ala cu doi frati gemeni? Nu? Bine: erau odata doi frati gemeni, unul era pesimist incorigibil, celalalt era de optimism tembel. Au primit cadouri la ziua lor de nastere, pesimistul a primit ceva misto rau de tot, si sigur ca a gasit un cusur cadoului si era bosumflat rau, iar optimistul a primit o balega, si se bucura foarte tare: cauta poneiul.
Eu nu fac nimic special , ascult muzica si atat. De cele mai multe ori trece cu o melodie buna pe care o cant fara sa imi dau seama :) Stii , viata e scurta ,astfel incat nu are rost sa iti irosesti timpul fiind suparata. Orice lucru are o solutie mai grea sau mai usoara asa ca ridica fruntea sus si mergi mai departe! :)
Se pare ca nu sunt singura aflata in depresie:|..Eu cand am o stare aiurea(adica mai mereu,cel putin de cand m-am mutat) stau singura putin,ascult muzica,ma enervez ca sunt in starea asta,uneori plang de nervi,apoi imi revin,incep sa comunic putin cu cei de langa mine,dupa care in mod sigur ma enerveaza iar cineva si ma apuca iar depresia:D.Eu sunt o persoana irascibila,nu prea sociabila,daca nu imi place o persoana la prima vedere in mod cert nu voi vorbi cu ea niciodata :))),si ma enervez extrem de repede :)
M-am referit la video-ul pe care ti l-am lasat. Cand aveam 7 ani, ai mei au plecat in Germania pentru ca tata isi gasise un nou post si-mi amintesc ca ma uitam la Sailor Moon in germana. Nu reusisesm sa-mi fac din prima prieteni pentru ca nu stiam limba, iar desenelea astea si ursuleti din ciocolata mi-erau alaturi. Si de fiecare data cand aud asta ..... nu stiu dar ma inveseleste....
24 de comentarii:
Cand ma simt aiurea rau de tot am mai multe alternative:
1. Incerc sa-mi acord mai multa atentie, adica sa ma ingrijesc mai mult .
2. Incerc sa comunic mai mult cu diverse persoane, chiar daca nu le cunosc. Imi place comunicarea.
3. Incerc sa-mi dau seama de ce ma simt atat de prost sau daca exista cineva care ma indispune.
4. Ma uit la filme (Comedii).
5. Ies in parc. (Singura) incerc sa ma gandesc la trecut, dar nu prea mult. Imi axex atentia mai mult spre viitor.
Sper ca ti-am fost de folos. :*
Eu plang.Da,e banal,nu ajuta la nimic pentru unii,dar asa ma eliberez si-mi lmpezesc mintea.
sfaturile de genul ,,totul o sa fie bine,, nu isi au rostul. trec si eu printr-o perioada in care totul merge prost, si merge cu atat mai prost cu cat am si momente in care e mai bine, dar ajung tot mai rau. cred ca trebuie sa iti doresti din tot sufletul sa elimini raul si sa fii puternica, suficient de puternica incat sa iti poti controla pana si gandurile. pana la urma, adevarul e ca trec toate si partea buna e ca din fiecare rau inveti ceva care e de folos mai incolo. deci capul sus, pieptu-nainte. ajuta mult detasarea, indepartarea de ceea ce iti face rau. fa ceea ce iti place, fa-ti planuri, pune ca punct proiecte, tine-te ocupata pana ,,trece pericolul,, (=pana iti mai revii). altceva nu stiu ce sa iti spun, eu cam asta fac si deja ma simt mai bine.
Cand ma simt depasita de toate lucrrile , ma gandesc ca totul in viata se intampla cu un scop , asa ca nu pot decat sa ma ridic si sa merg mai departe.Fii puternica, totul are un scop in viata asta, care si asa e destul de grea!
N'o sa fie incurajator comentariul meu, dar deh. Stiu ca te muti in Scotia in curand. Incearca sa rezolvi totul pana pleci. Iti spun si de ce: eu m'am mutat acum o luna si jumatate, am plecat intr'o stare proasta care momentan e intensificata in cele mai proaste momente.
Singurul sfat pe care pot sa t'il dau tie, e "Suck it up!". Asta fac eu, si sincer e singura metoda. Intr'un fel sau altul, idiferent cand, se termina macar, daca nu se rezolva.
Plang in prostie :|...apoi intru in depresie si iau fatza aia "masca" care abia vorbeste si nu schiteaza un zambet la nimic funny...apoi iar plang. Dorm mult, ma trezesc, mananc si iar dorm...pana se iveste ceva sa ma inveseleasca, vreo idee de rezolvare a pb sau vreo surpriza. Si astea destul de rar...
Ma gandesc la parintii mei, vorbesc cu sor-mea sau cu frati-miu. Mai ma uit prin vechile albume foto de cand eram mica, sa vad de unde am plecat. Imi aduc aminte de copilarie. Mereu imi spun ca daca ar veni Felicia din trecut(copilul) si m-ar vedea acum trista s-ar supara, pentru ca mereu imi spuneam ca voi face tot posibilul sa vad si lucruri bune. Si realizez ca tot ce am facut, am facut cu suflet. Asa ca trag aer in piep si ma gandesc ca trebuie sa fiu tare pentru ca si altii conteaza pe mine. A si mai ascult si asta....Stiu e penal dar mereu ma face sa zambesc :))))
http://www.youtube.com/watch?v=NCC_-1gVE5Q
Am stat o perioada in Germania, cam 4 ani....
Te pup!
Când simt că nu mai pot, încerc să mă gândesc că altora le e şi mai rău şi nu renunţă. Pentru că, vreau sau nu, în jurul meu sunt oameni care suferă mai mult decât mine. Şi atunci încerc să mă gândesc că orice experienţă prin care trec nu face altceva decât să-mi modeleze personalitatea şi după ce am plâns un pic, mă scutur, mă ridic şi-mi văd de drum :)
Te îmbrăţişez.
Stii bancul ala cu doi frati gemeni? Nu? Bine: erau odata doi frati gemeni, unul era pesimist incorigibil, celalalt era de optimism tembel. Au primit cadouri la ziua lor de nastere, pesimistul a primit ceva misto rau de tot, si sigur ca a gasit un cusur cadoului si era bosumflat rau, iar optimistul a primit o balega, si se bucura foarte tare: cauta poneiul.
Eu nu fac nimic special , ascult muzica si atat. De cele mai multe ori trece cu o melodie buna pe care o cant fara sa imi dau seama :) Stii , viata e scurta ,astfel incat nu are rost sa iti irosesti timpul fiind suparata. Orice lucru are o solutie mai grea sau mai usoara asa ca ridica fruntea sus si mergi mai departe! :)
Se pare ca nu sunt singura aflata in depresie:|..Eu cand am o stare aiurea(adica mai mereu,cel putin de cand m-am mutat) stau singura putin,ascult muzica,ma enervez ca sunt in starea asta,uneori plang de nervi,apoi imi revin,incep sa comunic putin cu cei de langa mine,dupa care in mod sigur ma enerveaza iar cineva si ma apuca iar depresia:D.Eu sunt o persoana irascibila,nu prea sociabila,daca nu imi place o persoana la prima vedere in mod cert nu voi vorbi cu ea niciodata :))),si ma enervez extrem de repede :)
@emme-mersiiii!:D
@chloe-dap, eeeee!
@karmen b-asa este...dar o sa fie ok! pt ca trebuie...mersi din suflet!
@laura-bine ai venit pe blog!si mersi din suflet...
@ami-tu unde esti plecata???
@federova-eu nu pot sa dorm..aia e problema:)
@felicia-asta nu stiam!ce-ai facut acolo?
@miss i-mersi din suflet!:)
/@chibit-atunci ma duc sa caut poneiul!!!!:D pt ca recent numai rahat am primit:)))
@mademoiselle-msi mult:)
@preciousb-...dar cum asa?cum de te-ai mutat singurica?cheama des prieteni/prietene sa nu te mai simti singurica!:) te pupacesc!
M-am referit la video-ul pe care ti l-am lasat. Cand aveam 7 ani, ai mei au plecat in Germania pentru ca tata isi gasise un nou post si-mi amintesc ca ma uitam la Sailor Moon in germana. Nu reusisesm sa-mi fac din prima prieteni pentru ca nu stiam limba, iar desenelea astea si ursuleti din ciocolata mi-erau alaturi. Si de fiecare data cand aud asta ..... nu stiu dar ma inveseleste....
imi (re)amintesc de cate rele am avut norocul sa scap ...
Trimiteți un comentariu