Sunt ce sunt...

Strange ways of showing how much we really care when in fact we don't seem to care at all

Nu ne-a învăţat nimeni să aratăm că ne pasă. Am învăţat asta singuri. Sunt mândră de ceea ce sunt EU.Da, am defecte, de multe ori nu am o viaţă tocmai perfectă, de multe ori mă trezesc în mijlocul nicăieriului. Când eram mică mă visam exact aşa cum sunt acum. Să fiu aşa deşteaptă cum sunt (standardele oricum diferă, şi oricum nu-mi pasă în ochii cui sunt proastă), exact aşa cum sunt. Am aşteptări mari de la mine, pe care le ating zi după zi şi pas după pas. Postul ăsta a fost un fel de auto încurajare... 

 Ce zi banală... Am nevoie urgentă de o baie fierbinte, de ceai, de somn şi iarăşi mult somn. Am nevoie de o sesiune lunga de shopping, deci prin urmare de bani, am nevoie de o carte bună şi de un laptop nou. 

Pe zi ce trece realizez că sunt tot mai mândră de mine, că pot să realizez TOT  ce îmi propun, că mie îmi e de ajuns să ştiu că POT şi VREAU. Că am un om minunat lângă mine, care nu vreau sa plece....
 Că mă pricep să răstorn orice situaţie în favoarea mea, atât de uşor la fel cum îmi colorez buzele în roşu aprins. Şi aş vrea ca undeva la sfârşitul vieţii să pot să spun că am fost fericită....

 P.S-poze cu cadoul pe care i l-am făcut lui de un an, şi cu proiectul meu de la geografie. accept şi păreri pozitive, şi critici....