După 2 zile de căldură extremă a plouat aseară de a răcorit tot pământul. În sfârşit nu m-am mai trezit transpirată şi cu părul vălvoi de la căldură. Ploua cu stropi mari, se auzea cum se lovesc stropii ploaie de pervaz, era 2 noaptea şi afară ploua atât de frumos. Îmi pare rău că nu am ieşit să mă plimb în ploaie, e un lucru atât de frumos... Am revăzut aseară filmul If only. Ca de fiecare dată, s-a lăsat cu lacrimi la sfârşit. Nu am mai plâns de ceva timp bun, iar aseară am văzut că uneori plânsul e ceva frumos. Mi se inundaseră obrajii cu lacrimi, calde, fierbinţi şi aveam o senzaţie de eliberare..
La 3 dimineaţa am fumat o ţigară pe balcon, în pijamale, cu părul strâns, respirând aerul proaspăt al nopţii. Ţigara s-a prelungit, am mai fumat una şi încă una, m-am gândit, am zâmbit, am respirat aer curat.... iar atunci când m-am pus în pat nu puteam dormi. M-am foit de pe o parte pe alta, am adormit greu şi m-am trezit devreme. Mi-am început dimineaţa ca oricare alta, citind mailuri, fumând o ţigară la clasica ceaşcă de cafea cu lapte, am "răsfoit" blogurile care îmi sunt dragi.Şi de pe un blog, am ajuns pe alt blog şi tot aşa. Până am ajuns pe un blog, căruia nu îi dau numele. Blog pe care în fiecare post era ceva de credinţă, despre Iisus, pe marginile temei de la blog poze cu Iisus şi rugăciuni şi aşa mai departe. Chestie pe care eu nu o admit, nu o înţeleg. Nu pot să-i suport pe cei care promovează credinţa, sunt în permanenţă la biserică sau mânăstiri, iar subiectul lor de discuţie e veşnic credinţa lor şi Iisus. Mi se face silă. Eu niciodată nu vorbesc despre relaţia mea cu Dumnezeu, aia e a mea şi e specială.
3 comentarii:
nu esti singura care nu a dormit bine.
la mine abia azi de dimineata a plouat..putin...dar vantul m-a ingrozit...
N-am chef de nimic..n-am mancat decat 1 mar..am fumat in nestire..nici macar sa desenez nu mai am aminte..
ma simt ca intr-un film in care toate ies pe dos..in care sfarsitul e incert...
Unii oameni din aceia credinciosi nu sunt asa cum crezi tu,sa stii. Majoritatea sunt fanatici si obsedati, dar mai sunt unii care au o credinta sincera care vine dupa catastrofe grele din viata lor, si daca stai sa ii urmaresti, acesti credinciosi de care iti e sila, te pot invata foarte multe chestii despre iubirea neconditionata, cea despre care noi, care nu suntem ca ei, stim doar teoria si cand ne e viata mai draga, ne trezim cu un egoism de care nici nu stiam ca exista in noi.
Si eu eram exact ca tine inainte, poate acum un an de zile. Insa acceptarea si deschiderea sa asculti si alte pareri sau alte viziuni sau sa urmaresti din afara modul de viata al altora, te maturizeaza si te invata multe.
Si eu am relatia mea cu Dumnezeu si nu simt sa o desfasor in vreun loc insa respect credinta si modalitatea altora de a si-o exprima- atata timp cat nu mi-o impun mie.... aici e frontiera, cred. Fiecare e liber sa fie cum vrea si cum simte.
Si gandeste-te ce te face sa fii asa furioasa pe oamenii astia. E ceva din tine, nu ceva din ei. Think about it. :)
eu cred ca de fapt credinta poate fi perceputa altfel de fiecare om in parte...eu m-am saturat de preoti prefacuti si ahtiati dupa bani asa ca eu nu prea ma mai duc la biserica, poate gresesc, dar in schimb am relatia mea cu Dumnezeu care o tin pentru mine si nu vorbesc despre ea...pana la urma fiecare e liber sa se exprime si sa isi exprime credinta dupa cum vrea
Trimiteți un comentariu