Azi am aflat o chestie care m-a luminat. De fapt n-am aflat-o, că o ştiam de mult, dar asta se întâmplă când eşti prea fraieră şi nu vezi. Nu că nu vezi, că de fapt ia ghici, VEZI, numa că TE FACI că nu.
Dar când nu-i pasă...păi poţi să te pui tu frăţică în cap şi să dansezi rumba, că lu ăla nu-i pasă şi pa. Poţi să faci ce vrei ca să ieşi în evidenţă, să fii aproape, să vezi ce face. Nu-i pasă şi pa pa.
Şi am avut tendinţa să zic "hai, te rog, VREAU..."dar m-am oprit la timp. Şi bine am făcut.
Pam pam!
11 comentarii:
Minunată idee. Şi îmi place replica cu intratul pe geam. :)) ..
ooo :)) si mie mi-a urat azi bun-venit domnisoru.. in felul lui.. "ai mai dat si tu pe la scoala!" :)) adica ma rog.. situatia e similara cu a ta.. noroc ca mi s-a luat gandu de la el la timp.. azi mi-a zis ca i-a fost dor de mine, dupa 5 zile in care nu m-a vazut.. ce-i drept in felul lui, dar eu am luat-o cum ar fi vrut el sa iasa dar era prea timid sa o zica direct (sau poate cum as fi vrut eu.. mnoh! - iar accent de ardeal si la mine, tulai doamne ca dor mi-era sa pocesc graiu asta muntenesc al meu :)) ) - aberez :D dar ma gandesc ca ai prins tu ideea! oricum nu esti singura in situatia asta asa ca.. i've got ur back girl!
Mi se potriveste al dracu` de bine postarea asta.. si e atat de adevarat..
@sugar queen-merci, am vazut-o si eu undeva:D
@superficial doll- mda...cateodata iti vine sa dai foc la tot si sa pleci..
@dreamer- nu ma bucur ca esti si tu in situatia asta, e trista si ...de lunga durata, indiferent cat de puternic ai fi:)
Si mie mi se potriveste oarecum...de 3 ani incerc sa ma despart de el fara sa mai fie loc de intors, o suna stupid dar cand cineva nu vrea sa se desparta de tine efectiv nu poti...de la vorbe si gesturi frumoase la amenintari si gesturi extreme, renunta o saptamana, o luna, si vine iar si retraiesc tot.Mai pleaca din tara, nu poate decat sa sune, nu i se raspunde, vine in tara si apare la poarta sau pe strada sau in bar sau oriunde vede masina. Inainte mai cedam, mi se mai facea dor si imi era greu sa nu mai dau o sansa, dar acum deja nu mai suport.
Am inteles ca o greseala facuta candva la inceput a rupt totul in mine definitiv, eu nu pot sa iert decat de moment, si-as vrea sa dispara, si-as vrea sa taca, sa ma lase sa traiesc.
Acum 4 ani la nervi am spus sa dea Dumnezeu sa nu ma uiti niciodata, sa sari noaptea din pat de dor...si Dumnezeu a intors cuvintele impotriva mea, caci am ce mi-am dorit atunci desi as da orice sa scap si sa uite.
E cumplit sa traiesti asa, sa nu fi lasat sa uiti un om pe care l-ai iubit candva mult dar pe care stii ca orice ar face nu-l mai poti lua inapoi caci iti distrugi viata degeaba fiindca nu mai simti aproape nimic decat furie combinata cu obisnuinta.
@ramona- imi pare tare rau sa citesc asta, sunt uimita, tu imi pari tare de caracter, trebuie sa fie o varianta sa spui stop. eu il iubesc pe el, si acum dupa atatea luni, dar nu m-as mai intoarce si nu m-as umili pt nimic in lume. iar tu tre sa gasesti calea sa opresti asta, ca te distruge..
Mai devreme sau mai tarziu fiecare dintre noi trece prin etapa asta...
@mariana- asa e. dar e vorba de atitudine, ca problemele vin oricum:)
merci pt comment, bine ai venit la mine pe blog, te pup!
da..asa-i..multe ne regasim in ce ai scris tu..
;))
Trimiteți un comentariu