vineri, 4 martie 2011

Femeile

Femeile sunt de trei feluri :
Cele cuminţi-care se culcă doar cu unul;
Curvele-care se culcă cu toţi;
Şi curvele dracului- care se culcă cu toţi numai cu tine NU!

joi, 3 martie 2011

Întrebare întrebătoare

Am și io o întrebare așa, scurtă, la voi. Valabila și pentru domni, dar și pentru domnițe (mai ales!)

Întrebarea e: Ne putem îngriji cu bani puțini?
Și variantele de răspuns:

  • Da, în mod clar!!! Sunt ferm convins/ă
  • Nu, bineînțeles, categoric, îngrijirea adecvată cere bani destul de importanți
  • Da, dar nu într-un mod adecvat ci doar superficial, lucru care se va vedea peste câțiva ani din cauza produselor de o calitate slabă
  • Nu, ci doar ai impresia că o faci dacă încerci să faci economie la îngrijirea ta
Acum să vă aud: Răspunsul cu una din varianta, sau alta, fără nicio problemă dacă aveți un răspuns care nu se află în grila celor 4 ale mele.Și o mică curiozitate (opțională)-ce produse de îngrijire folosiți?Mi-ar plăcea să aud în special domnii. Mi-ar plăcea să răspundă toți cititorii blogului meu, să pot realiza un sondaj.

Hai să ajungem la o concluzie! 

miercuri, 2 martie 2011

Din ciclu mai pune mâna pe o carte

Vreți să vă cumpărați haine??? Am o ofertă pe care n-o puteți refuza în niciun caz. Blogul stop&shop vinde haine și... gramatică. Așa că hai să prezentăm cazul pe scurt. Vroiam eu o rochiță, bla bla bla bla, nu-mi convenise prețul că nu era ok la raportul calitate-preț și după ceva timp (azi adicătelea) intra tipa și zice așa: (vă prezint conversația exact așa cum a fost-nemodificată în vreun fel)

Be Trendy You: daca te ni intereseaza rochia aiia mov sa styii k o reduc 50%
Miss S: adica ce pret?
Be Trendy You: 75 lei plus taxe
Miss S: era 120 si la tine 50 la suta e 75 +taxe?
Miss S:
Be Trendy You: era 13
Be Trendy You: 130
Miss S: si nici 130 impartit la 2 nu fac 75
Miss S:
Be Trendy You: hai sictire
Miss S:
Miss S: poftim?

La expresia hai sictir mi-a venit și mie una în cap... când ești prost...și viața-i grea. Și cam așa calculăm azi și ne mai mirăm câteodată în ce țară trăim.. Na cultură! Dacă așa iei și restul de la magazin, am impresia că ieși în pagubă!

marți, 1 martie 2011

Primăvara doar în suflet&Random rants

  • Am ajuns la concluzia, tristă de altfel, că nu mai am chef să scriu. Adică am chef, dar nu am timp, idei și am un amalgam de idei, dorințe și oameni care vreau să plece, vreau să stea, vreau să vină, vreau să renunțe dar vreau să nu. Și tot nu-i ca mine. Nu e nicicum.
  • Acum da. Acu am înțeles că trebuie să-mi iau jucăriile și să plec acasă. Să mă duc unde cineva chiar vrea să se joace cu mine. Nu am timp să rămân unde nu trebuie, să înțeleg ce trebuia să înțeleg de mult, să ascult explicații care nu-și au rostul și locul nicăieri. Eu nu mai am nimic de oferit pentru anumiți oameni.
  • Calendaristic a venit primăvara, cu practica stăm prooost, de tot. Nu mă impresionează mărțișoarele aruncate de la oameni cu care în rest nu schimbi o vorbă. Și decât să fie date așa, prefer deloc. M-au impresionat însă cele de la oamenii apropiați, mai ales cele la care nu mă așteptam. Mhm, uimitor, mai pot fi surprinsă. Chiar mă mir, că nu mă mai surprinde nimic zilele astea, deci da, am reușit să fiu surprinsă. 
  • Fizic e prost, psihic e prost, obosită sunt, și mă gândeam acum 5 minute că așa aș dormi câteva zile, aș sta SINGURĂ cuc vreo 3 zile numai cu mine și gândurile mele, să mă limpezesc. Și tot acum 5 minute m-am gândit că e imposibil... Alți oameni ar da orice să nu mai fie singuri și eu nu știu cum să fac să rămân un picuț singură să-mi adun creierii. 
  • Mi s-a făcut așa un fel de...silă față de ipocriți, care-și văd doar interesele proprii și altceva de făcut nu au decât să..se laude, se laude și iar să se laude. Bine, era de înțeles că alții nu sunt buni pe lângă ei. Așa că hai vă rog, să nu-i deranjăm pe dragii noștri lăudăroși.
  • Mi-am schimbat părerea despre mulți oameni din jur. Nu știu, o fi necheful meu de ipocrizii și zâmbete false, ori chiar sunt călcată pe nervi rău de tot. 
  • Mă schimb tot mai mult și devin din ce în ce mai irascibilă zilele astea (cel puțin pentru moment-e de înțeles, zic eu)și nu mai accept absolut niciun comentariu care să mă deranjeze în vreun fel.
  • În altă ordine de idei, hai să mă bucur de primăvară atât cât se poate și zâmbesc nițel mai mult!

Și vouă o primăvară frumoasă, caldă, liniștită, și alături de oamenii dragi, pe care să-i prețuiți și să fiți la fel de prețuiți la rândul vostru! 
Și un mărțișor...virtual, bineînțeles! 


Și câteva poze care le-am găsit prin calculator, toate preluate de pe tumblr.com
Famous Chuck&Blair și o replică genială

Cu asta cred că toate suntem de acord...Am I right?

Un pic despre a-ți păsa/a nu-ți păsa

(Știi ce?Da, m-am schimbat.Nu mai sunt așa de drăguță cum obișnuiam să fiu, pentru că nu vreau să fiu folosită sau călcată în picioare, nu am încredere în nimeni și nu le spun secretele mele, pentru că în spatele fiecărui zâmbet fals e o curvă care te poate înjunghia.Mă depărtez de oameni pentru că în final ei vor pleca. M-am schimbat pentru că am realizat că sunt singura persoană pe care mă pot baza.)

Mi s-a părut bestială accesorizarea florilor cu rochițele galbene. Warm&cute

Și ca de final, un plic tare drăguț, nu m-am putut abține, as usual.

duminică, 27 februarie 2011

Românii au talent sau cum să nu judeci oamenii după aspect

Ok, să o luăm cu începtul. Conceptul de nu știu cine au talent e de la americani. Știm cu toții emisiunile de tip America got talent, British got talent, etc.

După cum bine știm cu toții, am avut și noi Megastarul, care totuși era o emisiune limitată, putând merge acolo mizând doar pe voce ca și atu. Aici fiecare om care consideră că are un talent poate merge fără probleme pentru a își demonstra abilitățile în diferitele domenii.

Acum că am lămurit și asta, de fiecare dată când intră un om pe scenă, ne facem automat o impresie -fără să apuce să facă ceva-după aspect. Pe principiul vai ce bine arată asta sau ăsta sigur face ceva mișto, sau uiteee ce urât/ă e, să vezi ce panaramă face. Și asta e cea mai bună lecție de viață: niciodată să nu judeci un om după aspect. În primul rând urâțenia și frumusețea sunt relative, deci până la urmă, chiar dacă omul respectiv e -să zicem- urât, asta nu înseamnă că nu e un om frumos pe interior (fără comentarii de genul daaa făăăh bine, da nu mergi cu sufletu de mână pe stradă, ci cu fizicul)

Superficialitate. De asta suntem buni. Da, și eu aș fi ipocrită să nu recunosc că mă uit întâi la aspect. Dar am văzut atâția oamenii frumoși dar neîngrijiți care sunt atât de scârbe încât frumusețea pălește și atâția oameni urâți dar îngrijiți și îmbrăcați decent și atât de curați la suflet încât parcă erau cei mai frumoși de pe Pământ încât am înțeles că urâțenia și frumusețea sunt trecătoare. Cultura, talentul, inteligența și un suflet curat nu sunt trecătoare, însă...

Și acum despre românii au talent

  • Am văzut enorm de multe trupe de dans de puști de 15-16 ani. Poate o să par ipocrită sau mai știu eu cum, însă eu nu consider dansul un talent. Dansul ăsta așa de stradă, chiar nu. Da, consider un talent baletul sau dansul artistic.
  • Am văzut, iarăși enorm de mulți oameni care merg acolo să cânte iar când încep urlă toată sala. De durere, bineînțeles. Cine i-o fi mințit că au voce?
  • Pe de altă parte avem talente cum ar fi bătut cuie cu mâinile, vorbit limbi invers și etc. Le dezaprob și p-astea, astea-s adevăratele talente ale țării?
  • Am văzut în schimb oameni mai în vârstă care nu ar fi zis nimeni că pot ridica sala aia în picioare, și nicicum de durere. Oameni talentați pe care poate viața i-a dus în altă parte decât direcția visului lor. Jos pălăria pentru acești oameni care au avut curajul (nu prostesc!!!) de a merge la emisiunea asta și a da totuși o șansă visului lor. Doamna respectivă a cântat Sleeping Sun de la Nightwish!!! Video: AICI chiar merită văzut!!!!
  • În prima ediție l-am văzut pe Narcis Iustin care a surprins toată sala, sală care a râs în ultimul hal când respectivul a intrat pe scenă. Apreciez că sunt tineri care admiră opera și muzica clasică. Jos pălăria, bilă albă!
  • În această a 2a ediție, am (re)văzut-o pe Cristina Bondoc, participantă la Megastar însă care nu câștigase pentru că alții deși mai slabi au fost considerați mai buni. A cântat împreună cu cea mai bună prietenă a ei-Alina, because you loved me-Celine Dion, o melodie clasică și ...extrem de grea. Video AICI


All in all e amuzantă rău de tot emisiunea, deși e plin de proști- și nu-mi face vreo plăcere concluzia asta-, probabil au impresia că o să revoluționeze lumea dacă bat cuie cu palmele, ce să zic?

Voi ce părere aveți despre asta? Aveți vreun talent?

sâmbătă, 26 februarie 2011

Finalul a celor 4 ani....(aproape,,,)


Ceva frumos pentru voi




You were my strength when I was weak
You were my voice when I couldn't speak
You were my eyes when I couldn't see



Și dacă acum am înțeles ceva, e că trebuie să-mi văd prioritățile, să mă detașez o perioadă de tot ce e în jur și să văd de mine... Atât. 

vineri, 25 februarie 2011

Să nu mai existe...

Adia ne roagă să scriem despre lucrurile care ne-am dori să nu existe. Sunt convinsă că toți suntem tentați să scriem că dezamăgirile ne-am dori să nu existe. Eu nu. Fără dezamăgiri nu aș fi realizat nimic până în ziua de azi. Însă mi-ar placea totuși să nu existe următoarele lucruri:

1.Prostia. Seriously now, o vedem parcă prea latot pasu. Pițipoance cărora nu li se vede fața de fond de ten și ruj roz la 9 dimineața. Cocalari care vin cu texte gen Ce faci pisi? Dă-mi un bip că nu-mi găsesc telefonul. Oameni care se simt atât de deștepți și frumoși încât în permanență îi jignesc pe ceilalți din motive știute doar de..ei. D-ăia de-și plâng de milă toaaaată ziulica dar n-ar face nimic să schimbe ceva. Oameni care în permanență au ceva de comentat/modificat/au mereu o idee mai bună decât aia care s-a pus deja în practică. Și exemplele pot continua...gârlă. Nici nu-i mai menționez p-ăia care nu-s în stare să lege 3 cuvinte fără 8 greșeli gramaticale. De scris nici nu mai zic. Mă opresc aici, că mi se face scârbă.

2. Prostul-gust. Uite așa că m-am săturat eu de colanți purtați cu bluze cu vedere la buric și ciocate gri. Că m-am săturat de rujul roz aprins la 8 dimineața, sleit pe tot botu. Că m-am săturat (tot io) de lanțurile cât lanțu de la câine de haur. Să mai pun și mașinile luate după 3 luni de foame, iar acum estem cul cu toții? De șuncile la vedere să mai zic ceva? Nu, nu am nimic cu oamenii grași, plinuți, etc. Nici măcar eu nu sunt vreun top model (și nici n-aș vrea), dar atunci când ai 100 de kile, te rog frumos nu-ți lua rochie strâmtă fără bretele. Aici deja nu mai ține de fatăăă, eoh mă îmbrac cum vreao eo. Aici ține de hai te rog, nu mă scârbi.

3. Răutățile gratuite. Hai să fim serioși. Dacă te apuci să jignești pe toată lumea cu primele cuvinte care-ți vin l a gură, sau să înjuri, sau să-i faci rău cuiva...ce se întâmplă? Devii mai bun? Mai frumos? Mai deștept? Mai bogat? Sau devii o scârbă retardată și comunistă care în loc să-și vadă de sufletul ei și să se preocupe de propria sa persoană comentează mereu de ceilalți? Eu nu mai am timp de așa ceva.

4. Oamenii care așteaptă în permanență să fie pupați în cur și lingușiți pentru a îi ajuta pe ceilalți. Ăștia chiar mă calcă pe bigudiuri. Ăștia nu înțeleg că eu dacă am nevoie de ceva, decât să pup pe cineva-n fund mai bine obțin prin alte metode mai..ortodoxe.

5. Crizele, isteriile, gelozia inutilă. Pentru că nu pot să suport ideea de ce faci, unde ești, cu cine ești, când vii, la cât ai plecat, mai bei mult, ce ai mâncat, când ai fost la baie?Lasă-mă să-ți zic io astea, că dacă-mi ești simpatic fii sigur că ți le zic fără să mă întrebi tu.

6. Trezitul la 7 dimineața vs. insomnii. Alți  prieteni buni d-ai mei. Păi când adorm la 2-3, cum să mă trezesc la 7 bright and shiny? Păi...e fair play?

7. Ipocrizia-care e iar prietenă cu Pupincurismul. Da, spune-mi nene în față mă fată nu pot să te sufăr, decât să te prefaci că suntem prieteni. Că oricum nu suntem, ai mei sunt puțin și neînlocuibili.

8. Supărăcioșii. Dacă îi spui la glumă că e prost urlă 2 ore că de ce l-ai făcut prost, că el nu-i. Dacă spui o glumă, o ia personal. Dacă îi spui că a intervenit ceva și nu poți să mai ajungi la întâlnire cu el, nu mai vrea să audă de tine. Na, îmi iau jucăriile și plec...

9. Mamele denaturate. Păi iubitele mamii, era și o expresie: Dacă ți-a plăcut să dai din craci, acu leagănă și taci. Așa că după capu meu, deși avortul e o crimă, mai bine faci asta decât să lași un suflet pe la cine știe ce ghenă. Sau mai bine te protejezi, ce zici?

10. Rasismul. Cum mă deștepților să urăști pe cineva că e..negru, spre exemplu?Poate și el te urăște pe tine, na, că ești prea alb pentru gusturile lui.

11. Infractorii. De orice fel, dar în mod special criminalii și violatorii, am io ceva cu ăștia.

12. Bolile incurabile. Motivul cred că e clar.

13. Snobismul.
Voi ce ați vrea să nu existe pe fața Pământului?


sursă poză

Random rants

Adjective și cuvinte aruncate fără rost și vreo idee concretă. E ușor să spui cuvinte, să arunci aiurea, să rănești. E ușor, o mai iei și în tentă de mișto și e... simplu. Simplu ca bună ziua.

Am văzut ieri Remember me cu Robert Pattinson. Bun rol (sau oi fi fost puțin subiectivă pentru că toți au zis asta?). Posibil. Bună idee, oricum (deși... puțin cam clichee), bun scenariu, bune costume, bune decoruri, bune drame interioare. Vouă v-a plăcut? L-ați văzut?

La postul anterior, am primit două comentarii. Păcat, credeam că sunt citită de mai mulți oameni.

Acum mă așteaptă cărțile... și caietele și tot amalgamul din capul meu. Mă duc.

Concluzia? E frumos da nu prea...

miercuri, 23 februarie 2011

Voi spuneți, eu scriu

Mi-am propus ceva: eu voi scrie zilnic pe subiecte propuse de...VOI... Am ales să fac asta din două motive: să-mi demonstrez că pot scrie pe orice temă și al doilea să le fac pe plac cititorilor mei...

Regula jocului e următoarea: voi propuneți tema, eu o scriu, apoi cel care a propus tema respectivă îmi va da o notă pentru articolul pe care l-am scris. Ce spuneți?

Așa că lăsați un comment la postul ăsta pe temele care vreți să le vedeți aici.

marți, 22 februarie 2011

Perle de Cristinuță

Întrebare: Ce înseamnă că în constituție regele era inviolabil?
Răspunsul meu: Păi...că nu poate fi violat?

Cuvintele

Se spune că fiecare om are un cuvânt care-l definește clar și concret. Voi ce cuvânt ați alege dacă ar trebui să vă caracterizați într-unul singur?

Eu aleg...genială. Sau mai bine modestă?

luni, 21 februarie 2011

Hai, renunță...

Nu aș fi crezut niciodată că oamenii se pot îndepărta așa de repede. De la o zi la alta. Da, sunt naivă. Da, asta e.

Dar acum cred și înțeleg într-un final că trebuie să respecți deciziile oamenilor și să nu te bagi în sufletul lor. Dacă aleg să plece. dacă aleg să rămână, să rămâna. Nu contează ce simți tu, nu contează că tu ai vrea să stea și să le zici toate cuvintele frumoase din lume. Contează să te poți desprinde.

Dar dacă vrei să fii rechin, atunci fii. Nu te întoarce, nu țipa, nu regreta.

Nu totul e un joc. Cele mai multe lucruri nu sunt un joc. Dar ai 2 variante...ori te întorci și pleci ori faci pasul decisiv și pleci mai departe. Nu-ți impune limite, totul e permis când lupți pentru ceva care-ți dorești. Nu-ți fie frică de regrete, de frica de eșec. Te trag înapoi.

Pentru că uneori nu ai de ales.

Sunt obosită, mă duc la un sooomn luuung (până dimineață la 7)

duminică, 20 februarie 2011

Fals tratat despre viață

Îmi scuzați noua temă de pitzipoancă de șantier (îmi scuzați expresia, vă rog), doar că la cât de dat era peste cap blogul a trebuit să aleg ceva cât de cât ...uman. Acu, iarăși mii de scuze, da presupun că nu dă nimeni bir cu fugiții de pe blogul meu de la tema asta, nu?

Astăzi mi-am propus să scriu. Mult, până mă dor degetele. Vreau să scriu, e una din marile mele plăceri, dar lately am fost atât de secată de idei încât nu am mai știut ce să scriu. Oricum, aș minți să zic că e ordine în viața mea. Nu e. Dar încerc să fac. Sunt sensibilă (mai sensibilă decât credeam), de multe ori nu știu să zic ce simt fără  să iau lucrurile la mișto (puteți să râdeți acum, hihi), încep să cred că nu iau viața suficient de în serios și încerc să mă adun, să mă găsesc. Mi-aș dori să am mai mult timp de seriale, ceai, lenevit, însă am BAC-ul în față, deci toceală scrie în fruntea mea. Până la urmă, nu-i BAC-ul așa negru, nu?

Spre rușinea mea, unele lucruri (cele nepotrivite, bineînțeles)le iau prea în serios, îmi încarc mintea și sufletul cu ele. Timpul nu așteaptă. Timpul n-o să aștepte niciodată să renunți tu la ceva. Timpul n-o să aștepte niciodată să ierți, să uiți, să visezi, să-ți îndeplinești gândurile și visele, să lași totul la o parte și să trăiești. Și o să te trezești într-o zi că a trecut timpul și... nu ai iubit, nu ai visat, nu ai citit, nu te-ai plimbat, nu ai dansat. Așa că dansează, iubește, citește mult, învață de la oricine și orice, nu știi când o să-ți prindă bine. Plimbă-te, cântă, lasă-te dus de val, dar adoptă seriozitatea când e nevoie de ea!

Oamenii te pot surprinde once in a blue moon, dar trebuie să-i lași. Obișnuiesc adeseori să anticipez reacțiile oamenilor și nu mă mai surprinde nimic.

Cred în Dumnezeu. Și am impresia destul de des că noi credem doar când avem nevoie. Când suntem supărați și triști, când avem nevoie. Nu merg la biserică, și nu mă blamez în niciun fel pentru asta, văzusem un reportaj care pare funny în aparență. Diferiți oameni erau întrebați de către reporter care e diferența dintre Paște și Crăciun, iar ei răspundeau că de Paște mănânci miel iar de Crăciun porc. Dar nu asta vroiam să vă zic. O bătrânică a răspuns că nu știe, iar când a fost întrebată dacă merge la biserică a răspuns extrem de revoltată că bineînțeles că merge. Deci despre asta vorbeam. Mersul la biserică nu te face credincios, așa cum  nici statu în garaj nu te face mașină.

Citesc Rem a lui Mircea Cărtărescu de o săptămână și nu sunt în stare s-o duc la capăt. Rușine să-mi fie! De fapt nu mie, ci materiei la istorie de BAC. Cuza ar trebui să se simtă rușinat acum.

Am așteptări mari de la mine. Toți cred că avem de fapt. Toți credem că noi o să facem ceva, nu o să stăm
cu mâinile în sân uitându-ne cum ne pierdem. Deși ne pierdem de atâtea ori încât la final n-o să mai știm cine suntem și ce vrem de la noi și viață.

Sunt un om fericit și norocos. Ar trebui poate să realizez asta mai des, nu să mă pierd în detalii amare care... nu sunt nici măcar așa amare. Nici măcar materia de la istorie...Ihi.

Ce-mi propun pentru zilele astea?Să las lucrurile să curgă, nu am timp să-mi mai încarc sufletul cu lucruri care nu merită...Și să nu mă mai simt vinovată pentru niciunul din lucrurile pe care le fac!

PS-Multă sănatate fraierilor  echipei de la Vplay.com că mi-au ras serialul de pe fața pământului! I miss Grey s anatomy...


sursa pozei

Rugăminte la cititorii mei

Rugăminte mare la voi: mi-am f..ut, după cum se vede, aspectul blogului... așa că am nevoie să-mi lăsați commenturi în care să-mi ziceți unde găsesc templates-uri mișto!

Hai vă rog, nițel ajutorel...