Da, plâng extrem de uşor.
Plâng atunci când mă depăşeşte situaţia, atunci când mă cert cu el, mă atinge aproape orice vorbă din partea persoanelor dragi (din partea persoanelor de care nu-mi pasa, sunt exact la polul opus, nu am niciun sentiment de nimic), plâng atunci când sunt obosită, când mă lovesc tare. Nu suport să pierd. Suport, dar nu lucruri/oameni dragi. Nu oamenii pe care-i iubesc. Mi-ar plăcea ca oamenii pe care-i iubesc să rămână pe veci aici. Dar oamenii pleacă...fie mor, fie...aleg să plece. Unii rămân. De multe ori, inclusiv noi alegem să plecăm. Uneori doare, alteori nu. De fiecare dată când sunt tristă, îmi aduc aminte că am inscripţia pe gât, care o să stea acolo pentru o viaţă, tatuajul cu ,, La vita e bella``, tatuaj în care trebuie să cred, nu? Alteori mă gândesc că de m-aş opri o clipă din vâltoarea vieţii nu ştiu dacă aş mai avea puterea să pornesc din nou la drum...
Absolutul nu se gustă de două ori !
...Christine
Plâng atunci când mă depăşeşte situaţia, atunci când mă cert cu el, mă atinge aproape orice vorbă din partea persoanelor dragi (din partea persoanelor de care nu-mi pasa, sunt exact la polul opus, nu am niciun sentiment de nimic), plâng atunci când sunt obosită, când mă lovesc tare. Nu suport să pierd. Suport, dar nu lucruri/oameni dragi. Nu oamenii pe care-i iubesc. Mi-ar plăcea ca oamenii pe care-i iubesc să rămână pe veci aici. Dar oamenii pleacă...fie mor, fie...aleg să plece. Unii rămân. De multe ori, inclusiv noi alegem să plecăm. Uneori doare, alteori nu. De fiecare dată când sunt tristă, îmi aduc aminte că am inscripţia pe gât, care o să stea acolo pentru o viaţă, tatuajul cu ,, La vita e bella``, tatuaj în care trebuie să cred, nu? Alteori mă gândesc că de m-aş opri o clipă din vâltoarea vieţii nu ştiu dacă aş mai avea puterea să pornesc din nou la drum...
Absolutul nu se gustă de două ori !
...Christine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu