Despre oameni de valoare partea 1

Postul ăsta ar fi fost lung tare, dar m-am hotărât să postez de 2 ori acum, ca să nu se amestece ideile şi să înţelegeţi în final...nimic.

Unul dintre scriitorii mei preferaţi este Octavian Paler. Un om de mare valoare, care a scris superb. Sunt ferm convinsă că cel puţin odată aţi citit măcar un citat scris de dânsul. Eu m-am hotărât să împart cu voi, 3 dintre lucrurile care m-au impresionat în mod plăcut. Să nu se înţeleagă greşit, eu am citit mare parte din ceea ce a scris, dar aceste 3 mici textuleţe sunt impresionante. 

 1.- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea... Ce întrebari ai vrea
sa-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa
creasca.....iar apoi tânjesc iar sa fie copii; ca îsi
pierd
sanatatea pentru a face bani......iar apoi îsi pierd
banii pentru a-si
recapata sanatatea.
Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita
prezentul
iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca
traiesc ca
si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi
trait.
Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de
viata
pe care ai dori sa le învete copiii tai?
- Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida
rani
profunde în inima celor pe care îi iubesc.....si ca
dureaza
mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece; sa
învete ca un
om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela
care
are nevoie de cel mai putin; sa înv ete ca exista
oameni care îi
iubesc dar pur si simplu înca nu stiu sa-si exprime
sentimentele; sa învete ca doi oameni se pot uita la
acelasi lucru si ca
pot sa-l vada în mod diferit; sa învete ca nu este
suficient
sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa
se ierte
pe ei însisi.
- Multumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar
mai fi
ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:
- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna

2.1. Să aştepţi oricât.
2. Să aştepţi orice.
3. Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
4. Să nu numeri zilele.
5. Să nu uiţi că orice aşteptare este provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
6. Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
7. Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
8. Dacă gândul ăsta te ajută, nu căuta să recunoşti că speri neavând altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
9. Binecuvântează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o târfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
10. Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă 

3.Octavian Paler: La 80 de ani sa fiu un imbecil, sa nu mai cred in nimic, in absolut nimic. Nici in democratie, in nimic.
Mihai Gadea:  In dragoste credeti?
Octavian Paler: Da. Poate e singurul lucru in care mai cred.

P.S1-Nu m-am apucat eu să pun diactrice pe ici, pe colo, pentru că aşa am găsit textuleţele. 

 P.S2-Pentru cei care mai au vreo nelămurire, textul 1 este un interviu imaginat de Octavian Paler cu Dumnezeu, textul 2 este un decalog scris tot de el, iar textul 3 este un interviu cu Octavian Paler. 

Şi am ajuns să mă întreb dacă există Dumnezeu, dacă...Dumnezeule, m-am rătăcit de tot...de data asta m-am pierdut...