Invidia

Primesc zilnic comentarii pe blog. Unele acre, anonime, bineînțeles, în care sunt întrebată de ce dau atâtea detalii și lucruri despre mine. Am explicat asta de cel puțin 5 ori și am să mă repet, că așa am chef. Vă rog tare mult să vă vărsați veninul ăla din suflete în altă parte. Nu vă invită nimeni să vă citiți și pot trăi (ohoh, și încă cum) cu ideea că nu vă place de mine, sau că vă deranjează în vreun fel sau altul blog-ul meu. Ete na, și ce bine dorm noaptea de grija asta. Dar nu-mi scrie tu fraiere/o că sunt o egoistă care se gândește doar la ea. Mă gândesc doar la mine AICI. Aici în singurul spațiu care este doar al meu. Restul spațiilor, as you know, pe care le ai în viață sunt împărțite cu ceilalți. Aici îmi permit să scriu despre MINE, să mă menajez pe MINE, să mă protejez pe mine. Așa că what s the point in being an retarded whore? Așa cum ziceam, varsă-ți otrava în altă parte, get a life, get a job și lasă blogul meu, anonim dragă. De ce scriu asta acum? Pentru că oamenii proști m-au revoltat întotdeauna dar acum dCand esti prost si viata-i greaeja mă scârbesc. Și toată invidia asta.... de unde?!?!?!? De unde atâta superioritate (așa zisă superioritate că de fapt e inferioritate)? Așa cum ziceam AICI, ”Nu-i pizmuieşti pe cei care au puterea să se roage, în vreme ce eşti plin de invidie faţă de posesorii de bunuri, faţă de cei care cunosc bogaţia şi gloria. E ciudat că te resemnezi cu mântuirea celuilalt, dar nu cu avantajele trecătoare de care se poate bucura acesta.” Întotdeauna m-am ferit de invidioși și de semi-inteligenți. Sunt cei mai periculoși oameni. Sunt cei care pe față vor spune numai de bine și pe la spate invidia le suge ultima vlagă. Îi roade. 


Deci da. Mi-e scârbă de lași (dacă nu ești în stare măcar să-ți asumi căcatul de identitate pe care-l ai, ești un laș, nu ești cool as you may think). Mi-e silă de invidia pe oamenii de afaceri, pe oamenii care au o carieră și totuși ajung acasă o dată pe lună(!!) iar copiii lor le duc dorul.


Dacă ar fi să invidiez pe cineva?Aș invidia mama care se joacă cu copiii ei în parc, că n-are vreun deadline sau vreun proiect care cere 2 luni în afara țării. Așa că înainte să invidiezi pe cineva...gândește-te ce ai tu. Eu de fiecare dată când am vreo tendință de a invidia mă gândesc la asta.


Și încă ceva de notat și observat data viitoare (dacă nu știai până acum): Oamenii nemulțumiți cu ei și frustrați din oareșce motive (nu contează care-ar fi alea) mereu ATACĂ și le caută cusururi celor din jur!